Iartă-ne Basarabia că n-am prea fost la mitingul autorizat. Am văzut de cîteva zile afişe, pregătiri, îndemnuri, liste făcute la metrou, dar noi nu sîntem aşa, nouă ne place să ne adunăm spontan, fără autorizaţie, pe facebook. Tu, dragă Basarabia,. nu eşti un subiect cool, pe noi ne interesează un sat din Apuseni, nu o ţară soră de peste Prut. Asta e situaţia, te rugăm să ne înţelegi. Nouă ne place să strigăm slogane haioase gen “Roşia şi Pungeşti, două inimi româneşti”. Basarabia nu rimează aici, chiar dacă, poate, are şi ea o inimă românească. Noi îi urmăm pe liderii noştri, Claudiu Crăciun, Mircea Toma, Remus Cernea. Ei nu au primit nici o indicaţie să mergem la miting, aşa că nu am mers. Am mers tot la ce ştim noi, la chestia cu Roşia Montană că ne place cum iese, cum facem mişto de cine ni se opune… Noi sîntem contra gazului de şist, nu pentru Unire. Nu te supăra, Basarabia, nouă ne plac produsele tale, mai ales alea culturale, ne place să ascultăm muzica ta, cu Zdob şi Zdub, cu Pavel Stratan. Părinţilor noştri le plăcea şi de Vieru, poetul, şi de soţii Aldea-Teodorovici. Erau simpatici. Dar nu suficient încît să ieşim azi la miting. Dacă vreţi să milităm pentru voi, băgaţi ceva exploatări cu cianură, că sărim ca arşi, ne adunăm, cîntăm, uniţi salvăm,  mergem pe bicicletă, îi spargem şi capul lui Daniel Barbu, la o adică. Dar chestia asta cu Unirea, nu ne amestecăm. Că se supără Vasilică Ernu şi Costi Rogozanu.

Iartă-ne Basarabia, dar, sinceri să fim, nu avem fonduri să ne adunăm, să facem colante din alea haioase, să lipim afişe. Să ştii, Basarabie, dragă, că ai potenţial. Ne-a plăcut ce ai cîntat, deşi nu am înţeles aluzia :”Of, of, mama mea,. Vai, sărmana Basarabia! Basarabie frumoasă,. De trei ori ai fost mireasă. De trei ori ai fost mireasă. Şi a patra ai fost arsă. Of, of, mama mea,.” E mişto chestia cu mireasa, poate o folosim şi noi la mitingurile astea, neautorizate, cu Roşia Montană. Facem o mie de rochii de mireasă (dacă obţinem fonduri) şi punem de  o “nuntă fără cianuri! ”

Iartă-ne Basarabie, sperăm să te descurci şi singură. Că şi noi sîntem singuri împotriva capitalismului!

 

Citesc, stupefiat, următorul fragment de articol: “Ministrul de Interne, Radu Stroe, a dezvăluit pentru gândul că a existat o decizie politică prin care li s-a permis protestatarilor să blocheze bulevardele, atâta timp cât s-au comportat civilizat.”

Să traduc?

” Ministrul de Interne dezvăluie că i se rupe-n paişpe de lege, că nu-l interesează ca ea să fie respectată, cîtă vreme cei care o încarcă sînt nişte foşti votanţi ai formaţiunii politice care l-au adus la Putere. Şi care sînt îmbrăcaţi frumos şi se dau cu parfum, cîntînd cîntece mobilizatoare . Dacă vor striga Jos Ponta! (ceea ce nu e defel plauzibil, că doar “avem oameni infiltraţi acolo, de la Claudiu Crăciun la alţii, mai puţin cunoscuţi”) Jandarmeria va primi ordine precise de dispersare a manifestanţilor care încalcă legea”.

Deci, puterea ia decizia politică de a permite şi a încuraja încălcarea legii. Aşa ceva, pînă acum, eu, unul, nu am mai auzit. Dar sînt convins că rezerva de ipocrizie şi preacurvie politică a Guvernului Ponta e inepuizabilă.

 

 

 

Deşi sînt un susţinător al proiectului Roşia Montană (am spus asta pentru cei care sînt pentru prima dată pe acest blog!), nu pot să nu vă semnalez o uriaşă mistificare făcută de lacheul lui Felix, Mihai Gâdea. Drept pentru care, public următorul

 

Drept la replică

În emisiunea „Sinteza zilei” din data de 11 septembrie 2013, a canalului

de televiziune Antena 3, realizatorul Mihai Gâdea, care ne urmărește de ani de

zile cu ura sa nedomolită, a pus în circulație încă o manipulare: și anume, că am

fi „proprietari de terenuri în Roșia Montană”. Pluralul „terenuri”, utilizat abuziv

de dl. Gâdea, și asocierea numelor noastre cu o entitate despre care am auzit

pentru prima oară chiar din gura moderatorului, Greenpeace Ungaria, reprezintă

o clară intenție de criminalizare. Pe site-ul Antenei 3, titlul nu lasă nicio îndoială

asupra unghiului din care ne atacă dl. Gâdea: „Patapievici, Mihăieș și Greenpeace

Ungaria, proprietari de terenuri în Roșia Montană.” Cu alte cuvinte, alături de

unguri, „sugem sângele poporului…” Ferindu-se precum Necuratul de tămâie,

dl. Gâdea a omis cu bunăștiință să menționeze mărimea suprafaței „terenurilor”

invocate. Dacă ar fi făcut-o, se acoperea de ridicol și nu ar mai fi fost manipulare.

Situația de facto este următoarea: în anul 2006, impresionați de rezistența

eroică a asociației „Alburnus Maior” din Roșia Montană, formată din adversari ai

demarării exploatării minere cu cianuri, așa cum eram și noi, am decis, alături de

alți câțiva intelectuali, să ne exprimăm adeziunea la decizia lor de a se opune

barbariei. La invitația conducătorului asociației, dl. Eugen David, am achiziționat

suprafața simbolică de 1 (un) metru pătrat, dorind să ne exprimăm prin acest gest

solidaritatea cu cei care se luptau contra distrugerii sălbatice a localității. Faptul că

dl. Gâdea transformă o acțiune pur civică, inspirată de generosul exemplu, care a

făcut atât de mult bine României, al protestului internațional de la sfârșitul

anilor ‘80, Opération Villages Roumains, într-un denunț public mincinos, prin care

suntem stigmatizați drept potențiali speculanți imobiliari (adică delincvenți), spune

totul despre jurnalismul de manipulare și exterminare practicat de Antena 3.

Împrejurarea că acest atentat nedemn s-a produs sub privirile aprobatoare și

comentariile insinuante ale primului-ministru al României, dl. Victor Ponta, care s-a remarcat printr-o minciună crasă („Domnul Patapievici e un bun investitor

imobiliar”), demonstrează substratul politic al demascării de tip stalinist la care sau dedat protagoniștii emisiunii menționate.

Protestăm, așadar, cu vehemență față de acest nou atac la care ne supune

Antena 3 și cerem retragerea afirmațiilor calomnioase. Numai cineva complet orbit

de ură poate afirma că 1 metru pătrat de teren constituie o „investiție imobiliară”.

Este o „investiție simbolică”, „1 metru pătrat” — un act de rezistență civică, făcut

cu mijloacele statului de drept, față de invazia cianurilor, practicată sub ochii

noștri, chiar în aceste zile, prin batjocorirea statului de drept. Pe suprafața pe care o

deținem la Roșia Montană nu s-ar putea construi nici măcar o cușcă decentă care

să adăpostească un singur câine comunitar…

Horia-Roman Patapievici

Mircea Mihăieș

Aş vrea să-l văd pe cretinul care a gîndit şi a scris chestia asta:”Cianura ucide. Sărăcia NU!!!” L-aş lua pe cretin şi l-aş duce nu în ţările din lumea a treia unde mor copiii de foame şi de sărăcie, nu în Coreea de Nord, unde sărăcia este modul zilnic de viaţă. L-aş duce într-un sat sărman din judeţul Vaslui, acolo unde oamenii sînt săraci lipiţi pămîntului sărac. Sau, mai bine, l-aş duce într-un sat fără curent din Apuseni, i-aş aduna pe sărmanii moţi şi le-aş spune :Iată, Cretinul ăsta vrea să vă vadă toată viaţa săraci, pentru că sărăcia nu ucide.” După ce l-ar bumbăci moţii, l-aş lăsa în cătunul acela sărac vreme de un an, fără nici un ban, fără telefon şi internet, fără îmbrăcămintea de fiţe. Şi nu m-aş revolta deloc dacă bolile sărăciei l-ar ataca pe cretin, nevoit să ajungă într-un dispensar sărac, unde nu e medic. Să meargă pe jos zilnic zece kilometri ca să facă o injecţie, dacă, desigur, dispensarul ar avea medicamentele cu pricina pe stoc. Apoi, cînd ar vedea că se scurge anul la care a fost condamnat, l-aş abandona acolo, pentru toată viaţa, sărac lipit, fără bani de lemne, fără loc de muncă, fără telefon şi, aşa cum s-a născut, fără creier.

Da, ar fi un Cretin mai puţin pe la televiziuni.

(sursa foto aici)

Dacă o piţipoancă româncă ar fi făcut ultima figuraţie în Man of Steel  sau ar fi petrecut o noapte în patul vreunui actor din echipă,  presa de la noi s-ar fi bătut să-i smulgă banalităţile exclusive despre ce înseamnă pentru cariera ei acest moment cruciale etc.: “Mă simt împlinită, simt că am ajuns la apogeul carierei mele!”  La fel, dacă ar fi trecut pe lîngă platoul de filmare, undeva, cîndva, Cătălin Botezatu, normal, presa din România se umplea de chiloţii designerului şi de declaraţiile lui nesărate. “Cum a trecut Botezatu pelîngă plaoul Man of Steel. Nu o să-ţi vină să crezi ce a văzut!”. Nu s-a întîmplat nimic din toate astea. Dacă s-ar fi întîmplat, deja le-aţi fi aflat.

S-a întîmplat altceva: Vlad Bina, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri de decor digital (şi nu numai), apare pe genericul de la Man Of Steel în calitatea de Art Director pentru filările din Vancouver. Am avut privilegiul să-l cunosc pe Vlad Bina, un om de o modestie nefirească pentru ceea ce face. Priviţi filmografia lui aici. E ceva, nu?! De ce nu am aflat nimic despre realizările lui, despre prezenţa pe genericul de la Man of Steel? Pentru că Vlad Bina nu trimite mailuri la fătucele din presă, nu se auto-paparazziază (am numit aşa acţiunea de a trimite poze despre sine la ziare ca şi cum ar fi fost suprinse de paparazzi). Nu, Vlad Bina îşi vede de treabă, munceşte, face performanţă în domeniul lui. Ceea ce e absolut neinteresant pentru o presă plină de chiloţi, silicoane şi botox.

Stimată Doamnă Angela Merkel, am aflat că în curînd vă veţi întîlni cu Victor Ponta, premierul USL. Nu ştiu dacă staff-ul Dvs. v-a dat toate referinţele despre acest oaspete, aşa că mă simt dator să vă informez (la caz că-mi citiţi blogul! 🙂  că Victoraş este un mare mincinos, şi nu doar din cei care mint în campanie electorală, nu, el minte cum bea apă. Nu vă bazaţi pe ce vă spune azi, mîine s-ar putea să spună contrariul. În plus, Victor Ponta e un plagiator dovedit, chiar dacă a desfiinţat comisiile care au constatat plagiatul şi a înfiinţat o alta care l-a spălat. Experţi internaţionali serioşi au fost ridiculizaţi de o echipă de strînsură care a spus că albul e negru şi că minciuna e adevăr. Dacă aţi ajuns la momentul în care încep să vă placă plagiatorii, atunci, poate o chemaţi înapoi pe ministra de la Educaţie, doamna Annette Schavan şi pe domnul Ministrul al Apararii, Karl-Theodor zu Guttenberg, care au demisionat cînd au fost acuzaţi de plagiat. Dacă exigenţele europene dictează o astfel de măsură în cazul demnitarilor prinşi cu furtul intelectual, nu ne desconsideraţi iertîndu-l pe oaspetele Dvs. Victor Ponta. Aplicaţi acelaşi standard! Dacă îl acceptaţi ca atare şi nu-i spuneţi nimic de plagiat, înseamnă că jigniţi  românii care cred că sînt în Europa şi care cred că cinstea este una dintre valorile fundamentale pe care o trebuie să o apărăm.

Dacă aţi luat decizia să-i amintiţi de plagiat, aveţi grijă că e foarte obraznic şi vă va întoarce vorba una-două înapoi. Îl liniştiţi relativ repede dacă-i spuneţi ironic “Ei, dottore, dottore…”

Şi ar mai fi ceva: întrebaţi-l ce mai face prietenul lui pe care-l susţine pentru preşedinţia României. E vorba de un repetent, Crin Antonescu, unul care acum un an vă miştocărea pe la televiziunile unui securist şi vă ruga să-l luaţi pe Traian Băsescu la Dvs şi să-i daţi un loc de joacă.

Doamnă Angela Merkel, nu vă ma reţin, ştiu că sînteţi ocupată. Doar un sfat: nu-l ţineţi mai mult de jumătate de oră în birou, că, altfel, la întoarcere, va spune că a fost să guverneze puţin în Germania. Exact aşa a făcut cu o vacanţă în Catania devenită masterat!

 

Citesc pentru prima dată, astăzi, site-ul unui mare om pe care, pe nedrept, nu l-am elogiat pînă acum.: Niels Schnecker. Desigur, l-am văzut pe la diverse televiziuni, dar una e imaginea din turbionul catodic, alta e imaginea așezată a acestui multilateral talent. NS este un om enciclopedic, aflăm de pe blog, e prezent, adică, în 21 de enciclopedii ale personalităților mondiale (și românești)într-o singură viață de om. Douăzecișiunu, simt nevoia să scriu și cu litere!  Și e membru în comitete și comisii din lumea largă. De pildă în World Federation of Europeans (pe care, din păcate, nu am găsit-o pe internet, dar se poate să nu fi căutat eu bine). Mă bucur că acest talent extraordinar a fost și Ambasador American  din moment ce i s-a atribuit titlul de Sovereign Ambassador al Ordinului Ambassadorilor Americani. Și altele, și altele. Nu pun la socoteală isprăvile militare ale domnului Niels Schnecker, pe site nu se vorbește despre ele, pesemne că nu se ridică la înălțimea celorlalte calități. Nu știu cîți dintre compatrioții noștri se mai pot mandri cu calitatea de membru al Lions Club Internațional, unde se știe că nu poți intra cu una, cu două, iar locurile sînt limitate! Să nu uităm, iarăși, faptul că NS este vorbitor a 9 limbi străine: Româna, Germana, Engleza, Franceza, Italiana, Ebraica, Yiddish, Afrikaans și, ultima pe listă cu voia dumneavoastră, LATINA! Din păcate, însă, reputatul analist financiar nu poate ține conferințe decît în șapte din aceste limbi. În Yiddish și în latină nu poate ține conferințe, nu știu din ce motive. Păcat. Păcat, de asemenea,  că și site-ul dumnealui care poate fi citit în mai multe limbi, nu are o variantă în latină. Ar fi interesant, ar avea cardinalii de la Vatican (și Papa) ce citi. Ceea ce este îmbucurător pentru toți cetățenii români și străini, însă, e faptul că-l pot întîlni pe Niels Schnecker, în caz că organizează evenimentele prevăzute aici. Așadar, chiar un botez se încadreză, dacă e vorba, desigur, de un eveniment VIp și/sau internațional.

MIe, unul, îmi pare rău că acest adevărat geniu nu a ajuns director la SNCFR. Pentru că el chiar era Marfă, frate!

 

Drumul spre Iad, se spune, e pavat cu bune intenţii. Şi, aş mai aduga eu, cu brevete de invenţii. Nu, nu mi-o luaţi în nume de rău pentru titlu şi pentru ce voi spune în această postare! M-am bucurat cînd am văzut că, din nou, România s-a afirmat la Geneva, la cel mai mare salon de invenţii din lume. An de an inventatorii români obţin premii, diplome, recunoaştere. Aparent, Marele premiu de la acest salon e un fel de Premiu Nobel al invenţiilor. Spun aparent pentru că am avut curiozitatea să deschid Palmaresul ediţiei din acest an al Salonului, cea în care România (de fapt nişte români, nu toată România) a luat Marele premiu. M-am uitat dacăexistă prin acest palmares vreo mare Universitate de cercetare din cele recunoscute mondial. Niciuna. Hopa! Dacă e printre cei care au înmînat premiile vreun laureat Nobel. Niciunul. Nu am zărit nici japonezi, nici americani, nici englezi. Cum, ei nu inventează? Poate că inventează, dar nu participă la Geneva. În schimb participă două universităţi din Iran. Şi din Arabia Saudită. Plus Universitatea din Sibiu, care dă şi un premiu, Lucian Blaga, (probabil după numele unui mare inventator!), plus miniserul Educaţiei din România, ţară în care s-au tăiat fondurile pentru cercetare! Nu vă mai plictisesc cu alte detalii, nici cu mari inventii premiate (o umbrelă a luat premiu, de pildă!). Vă semnalez ceva ce sună a şuşă de la o poştă. Citez, aproape la întîmplare,  din palmares:

“PRIX LUCIAN BLAGA, UNIVERSITÉ DE SIBIU DE ROUMANIE
remis par le Prof. Constantin OPREAN, Recteur,
au Professeur Docteur Ferdos HAJIAN PASHAKOLOAEE, d’Iran, pour sa conception
d’une façon de parler aux professeurs d’enfants et à leurs familles.”

(premiu dat unui prof iranian pentru concepţia sa referitoare la modul de a vorbi profesorilor de copii şi famiiilor lor)

La schimb,profesorul iranian oferă şi el un premiu

“PRIX DE L’UNIVERSITE ISLAMIQUE AZAD – R.I. D’IRAN
remis par le Professeur Docteur Ferdos HAJIAN PASHAKOLOAEE, Président de
l’Université AZAD, Branche de Tehran,
à Monsieur Liviu Daniel GHICULESCU et alea, de Roumanie, pour leur équipement pour
usinage simultané des structures de micro-fentes par électro étincelage érosif.”

Nu neg, o fi mare eveniment Salonul de la Geneva, dar cu astfel de gesturi de cumetrie, eu, unul, sînt convins că e vorba de o şuşă!

 

Gata, ca să nu vadă pălmaşul francez că o duce din ce   în ce mai prost, că preşedintele Hollande este la cea mai joasă cotă de popularitate atinsă de vreun preşedinte al Franţei, socialiştii majoritari se grăbesc să consfinţească administrativ familia homosexuală. Să abată discuţia într-o direcţie greşită, evident. Ca o primă măsură, se modifică Livretul de familie, care nu va mai avea, normal, rubrica pentru “tată” şi rubrica pentru “mamă”, el va putea fi “tată” şi tată” sau “mamă” şi “mamă”. Asta deschizînd, desigur, drumul spre adopţie. Exact ceeea ce au respins milioane de francezi ieşiţi în stradă împotriva acestei legi. Dar prea puţin le pasă guvernaţilor socialişti de ce vrea poporul. Au refuzat dialogul cu toţi cei implicaţi, au refuzat ideea unui referendum. Şi galopează pentru a duce la bun sfîrşit această prevedere legislativă care a provocat scandal în viaţa publică. Cum spunea un comentator francez, Hollande face o prioritate din căsătoria pentru toţi, deşi el nu a fost în stare să se căsătorească cu Segolene Royal, femeie cu care a stat niste ani buni şi cu care a făcut patru copii! De altfel, Hollande nu este nici acum căsătorit, în vizite oficiale fiind însoţit de cea cu care stă acum, o fostă jurnalistă devenită Prima Concubină a Franţei!

Nu am văzut interviul, dar am citit fragmente din declarațiile făcute, recent, de Dinu Patriciu. Trist, dar “Sic transit gloria mundi”. Cel mai bogat român, la un moment dat, își poate cîștiga un binemeritat loc în topul celor mai de compătimit români. Patriciu a pierdut cam tot. Dar a pierdut pe barba sa. Dovadă că s-a priceput să facă primii bani (deh, afaceri cu statul cînd sînt ai tăi la putere s-au mai văzut!), dar nu s-a priceput să-i plaseze. Ideea cu magazinele mic.ro mi s-a părut tîmpită din start. Unii prieteni ai mei au văzut ceva tare în asta, sursă permanentă de cash etc. De atunci mi s-a părut că planul de afaceri respectiv este a unui buticar din 90 care importa bere la cutie aproape expirată. Un plan care s-a dovedit găunos. Au rămas fără slujbă niște mii de oameni după eșecul ăsta, başca nişte buticuri cinstite, de cartier, închise din cauza concurenţei microsiene. Imobiliarele, iarăși, o idee născută moartă.  Să nu mai vorbim de presă, unde Patriciu a dat cu oiștea-a numită Peter Imre în gardul de la Casa Presei. Ei, și aici au rămas fără slujbe niște oameni (de la edițiile locale și internaționale care s-au închis încă pe vremea lui). Ar mai fi în pomelnic Fundația Dinu Patriciu care a lăsat fără bursele promise sute de tineri. Eșecurile lui Dinu Patriciu pot fi un cîștig pentru cei care vor să facă afaceri. Le va arăta cum nu se fac.

În materie de viață politică, putem să-i mulțumim lui Patriciu pentru “implementarea” lui Crin Antonescu, al cărui susținător a fost de la început. S-a fript și la acest capitol.

În rest, să-ți trăiască ficatul nou, să-ți fie de bine, Dinu Patriciu