Vai, cum mai trece vremea! Parcă ieri am dat sursa de inspirație nedeclarată a lui mircea badea care a făcut bani cu expresia “Sîntem români și asta ne ia tot timpul. pentru că au apărut generații noi pe intrnet și pentru că se uită prea repede, ia săâ facem aici un mic remember preluîndu-mi textul de atunci cu nerușinatul de copy-paste

“Păcat că marele umorist Orkeny Istvan, scriitor ungur, nu şi-a înregistrat şi el, tot la noi, la OSIM, cartea Nuvele-minut, Editura Univers, Bucureşti, 1973, traducere de Constantin Olariu. Aici se află expresia mamă, în nuvela-minut Racheta cosmica maghiara s-a intors pe pamint. Discutie cu ce doi cosmonauti“, pp. 194 – 197 ale ediţiei,  la pagina 196. Iată fragmentul cu pricina

Cum nu am acces la televiziunile din România (și nici nu-mi doresc, pe moment) am aflat doar de pe net despre asprele confruntări în legătură cu drapelul unguresc din secuime și alte alea. Chemări ale ambasadorului maghiar la ordine la MAE, amenințări voalate că nu vom tolera etc. Cred că toată această chestie a fost făcută pentru ca să nu se mai uite lumea la chestiunea bugetului. Să se războiască cu ungurii cei răi, nu cu parlamentarii cei buni. Ceea ce a dus la un plus de eficiență, s-a votat un buget fără văicăreli, un buget la sînge. La sînge de român. Acum ar trebui să se relaxeze discuția, să se lase mai moale pentru ca să poată reîncepe cînd vin facturile cu noul preț la curent și la gaze, adică prin 15 martie! Pică la țanc comemorarea de la Tîrgu-Mureș.

Dacă discuția despre Constituție nu e decît o perdea de fum ca să nu se vadă cum trece bugetul (și altele), atunci nu are rost să ne prindem în hora asta, că facem jocul altora. Dar dacă această discuție e serioasă, atunci fac și eu o observație și jumătate. Cea mai recentă modificare a fost una pro-Năstase în sensul că fostului premier de atunci i se părea prea mic un mandat de patru ani. Gurmand de putere, el a dorit un mandat de cinci ani, în așa fel încît să stea , după calculele lui, zece ani la Cotroceni, să se bucure și Dana de statutul de Prima Doamnă . Și n-a ajuns, în loc de asta stă niște ani la Jilava. Un fel de “Ce ție îți place altuia nu face! “Ceea ce se prefigurează acum este o constituție anti-Băsescu. Numai că, iarăși, inteligența nu-i dă afară din casă pe legiuitori. Băsescu nu mai candidează. Așa că limitările de putere adresate lui Băsescu se vor răsfrînge asupra altcuiva. Și ar fi comic (dacă nu ar fi trist) ca la Cotroceni să ajungă Ponta. Și să lupte tot mandatul pentru modificarea Constituției de azi!

Sursă imagine aici

Pînă astăzi nu am căutat în dicționar cuvîntul hahaleră. Nu era necesar, pentru mine cuvîntul se suprapune perfect peste imaginea lui Stelian Tănase. Nu am explicații exacte de ce cînd spun hahaleră mă gîndesc la el. Sau, mă rog, nu aveam pînă am citit, azi, definiția cuvîntului.

Îl cunosc pe Stelică de dinainte de 89, de cînd organiza concerte cu tot felul de trupe la Teatrul de Revistă Constantin Tănase, de la sala Victoria. Acolo, de cîteva ori, trupele au refuzat să mai intre pe scenă pînă nu s-au văzut cu banii în buzunar. Stelică nu le prea dădea bani la toți, de ajungeau unii să cînte gratis și să-și și plătească trenul pînă la București, dacă veneau din țară. Nu dădea banii pentru că era hahaleră, nu? Stelică Tănase se prezenta pe la restaurantul Uniunii Scriitorilor și explica tot felul de lucruri, înfoindu-se în pene, susținea  că el e un scriitor important, dar că scrie pentru sertar. Pînă la urmă a publicat un roman înainte de 89 și nu a făcut gaură în cer. Deh, lucrurile tari erau în sertar! Nu se știa exact cu ce se ocupă Stelică, am aflat mai tîrziu că e instructor la o casă de Cultură. Unii spuneau că are pile la partid. A editat un supliment al Teatrului Tănase (semn că avea, totuși, ceva pile, că doar nu oricine edita ce voia) numit Cărăbuș. Am scris și eu la el, promisese niște bani frumoși. Am inventat o carte de scrisori ale unor femei îndrăgostite către Julio Iglesias din care “traduceam” pentru Cărăbuș. M-a plătit, că mai avea nevoie de “marfă”.Dar nu conform promisiunilor, să ne înțelegem!

Continue reading →

Voi evoca aici un fapt despre care am mai vorbit cu ani înainte. Dar tocmai pentru că amnezia e un sport naţional, vreau să re-fixez în memoria colectivă acest fapt de arme al lui George Copos. Da, Copos, fostul vicepremier, fostul responsabil al taberelor stundeţeşti (înainte de 89), fost (sau încă actualul? ) patron al echipei Rapid. Pe cînd fiica lui era elevă la Lceul Jean Monet din Bucureşti, domnul Copos, proaspăt capitalist de succes, s-a remarcat prin faptul că a construit, în acea şcoală, o toaletă (un WC) numai pentru fiica sa. O privată foarte privată, de la care doar fiica domnului Copos avea cheia. După ce domnişoara a terminat şcoala, domnul Copos a înmînat cheia, ca pe un trofeu, direcţiunii. Şi toaleta cu pricina  există şi azi ca toaletă a profesorilor. Nimănui nu i s-a părut abuziv gestul, deplasat, de cacao al proprietarului de cofetării. Nu, lumea ştia de asta, s-a scris şi în presă (În Academia Caţavencu) dar nu s-a luat nici o măsură. De subliniat că aici, la acest liceu, a studiat, printre alţii, Nicu Ceauşescu, iar taică-su, aşa dictator cum a fost, nu i-a făcut fiului său o privată de aur. Mai pe nou, tot aici a studiat şi Andrei Năstase, cu un tată mult mai bogat decît Copos şi mult mai puternic. Şi nici Năstase, El Însuşi, nu a făcut un WC separat pentru fiii săi (că şi ăla micu tot acolo a făcut şcoala).

Dacă aş fi rugat repede să dau un exemplu de mîrlănie tipică pentru urcatul scroafei în copac, aş povesti, oricui, întîmplarea de mai sus.

Pe 13 ianuarie, 2013, la Paris a avut loc o manifestaţie de protest împoriva preconizatei adopătri a Căsătoriei pentru toţi, act normativ care ar permite căsătoria cuplurilor de homosexuali, adopţia pentru aceste cupluri şi dispariţia cuvintelor tată şi mamă de pe certificatele de naştere ale francezilor. Manifestaţia a adunat peste un milion de oameni, deşi poliţia, la presiuni politice, a dat o cifră mult mai mică. După această maifestaţie, primarul Parisului, Bertrand Delanoë, aparţiînd PS, gay declarat, a pretins organizatorilor plata a 100.000 de euro pentru stricăciuni ale unor peluze pariziene călcate de manifestanţi (după ce, în mod straniu, poliţia s-a retras de acolo!). Organizatorii au avut, ca răspuns, o idee genială: să împartă suma la un milion, şi să sugereze tuturor participanţilor să trimită cecuri de 1o centime pentru primărie, cerînd şi chitanţă! Iată o super-idee care îl va lecui pe Bertrand Delanoë de la astfel de manevre dosnice  josnice!

Dacă e adevărat ce scrie aici, atunci e o prostie. Dacă nu e adevărat, e o farsă pe care au preluat-o unele publicații care nu mestecă tot ceea ce vine pe fluxul de știri. Așadar, un om de știință american (Harvard, nene, o universitate importantă unde cică a predat și Alina Mungiu!) a reconstituit ADN-ul unui om de Neaderthal și e gata să insemineze artificial o femeie cu spirit de aventură, care ar vrea să devină mama unui monstru . Mi se pare o prostie să vrei să dai naștere unei fosile. Bun, să zicem că va găsi femeia inconștientă și să admitem că experimentul ar reuși: s-ar naște un pui (nu știu dacă va fi chiar copil!) cu tată necunoscut (tată natural/ tată artificial?) și cu un pronostic de viață greu de prezis. Să admitem, încă o dată, că această ființă s-ar dezvolta normal, după normele de acum 30.000 de ani, desigur. S-ar putea adapta ea la civilizația actuală? Ar putea deveni un copil normal? Eu, unul, fără să mă bazez pe ceva științific, punînd la bătaie doar bunul simț, spun că răspunsul e total negativ. Poate că acest “strămoș” săllbatic va trebui pus în cușcă, va trebui tranchilizat etc. Un șir de bătăi de cap pentru promotorii acestui experiment. Cum ar folosi el științei? Care ar fi cîștigul? În mod  clar, fiind un hibrid, nu ar avea cum să răspundă curiozității actuale, nu ar avea cum să dea detalii despre lumea lui. ca să nu mai vorbim de creierul omului de atunci.

Cel mult s-ar putea naște un monstru oligofren. Care nu ar folosi la nimic, decît, poate, la atras niște bani de la fundații bogate.

Mi se pare o prostie să învii subdezvoltarea mintală de acum 30.000 de ani, cînd ai la îndemînă atîta subdezvoltare mintală contemporană.

PS Nu vi se pare că figura din fotografia de mai sus e cunoscută? 🙂

UPDATE Prietenul meu vasile Jerca mi-a trimis următorul link. Pînă la  urmă o lăsăm așa, că a fost o farsă!

Dintre toți turnătorii, știuți și neștiuți, cei mai odioși mi se par cei care și-au dat pe mîna Securității propria familie: soți, părinți, frați, copii, veri. Nu-mi imaginez ce stomac tare trebui să fi avut cei care turnau vrute și nevrute despre un membru al familiei, și după aceea se întorceau, senini, acasă, la familie. Din această categorie de turnători face parte academicianul Dan Berindei. Detalii, dacă nu le știți deja, aici. Sursa Băleanu-Berindei ar fi trebuit să nu mai iasă din casă, după ce a fost descoperit și după ce a primit adresa CNSAS. Nici vorbă de așa ceva, moș Berindei e activ, dă lecții, ține conferințe. O astfel de conferință e organizată, de nimeni altul decît de Andrei Marga, alt turnător. E drept, el nu a turnat pe nimeni din familie, ci, alături de cineva din familie! Băleanu și Horia/ ne predau istoria, cum ar veni.

ICR îl invită pe Dan Berindei să conferențieze. La cîti sînt cu musca pe căciulă în cultura română, Andrei Marga ar putea face un program numai cu turnători. La Salonul Cărții de la Paris va trimite doar cîțiva (Uricariu, Ioan Es. Pop etc). Mai spală din rușine Alexandru Dobrescu, plagiator și turnător, care-i va acompania la tîrg ca șef al ICR Paris. .

PS Ca să nu se piardă, consemnez aici o glumă: dacă Andrei Marga și Daniel Barbu ar semna un Tratat între ICR si Ministerul Culturii, acel tratat s-a numi Tratatul Marga Barbu!