Televiziunile franceze au difuzat, în perioada asta, o grămadă de filme cu Depardieu, încît dacă nu ai fi ştiut că e vorba de refugiul fiscal al actorului, puteai foarte bine să crezi că e un omagiu postum! Ceea ce credeau guvernanţii francezi că se va întoarce împotriva   lui Depardieu, acuzele de laşitate şi de lipsă de patriotism, au avut alt efect şi, încet, încet, un nou val de simpatie îl spală pe actor. Pentru că Depardieu nu este un moştenitor al unei averi fabuloase care părăseşte ţara strămoşilor săi bogaţi. Dimpotrivă, e vorba de un om cu o biografie de sărac, pînă la un moment dat. Crescut, într-u  orăşel proletar din centrul Franţei,  de un tată alcoolic şi violent, care vindea l’Humanité (ziarul comuniştilor francezi) şi de o mamă care, ca să nu mai îngreuneze familia cu noi guri, avorta mereu, Gérard nu avea alt viitor în faţă decît să muncească şi să devină ca tatăl lui, beţiv şi violent. Nici şcoala nu i-a plăcut viitorului actor. La 13 ani a scăpat cu noroc de închisoarea pentru minori. La 14 ani s-a angajat la o tipografie. La 17 ani plecă la Paris, cu un prieten, să-şi încerce norocul. Se agnajează la diverse circuri ambulante, apoi ajunge la Teatrul Popular, unde joacă pentru muncitori. Ce stîngă mai curată şi mai pauperă vreţi? Nu-şi neagă originile, mai tîrziu va susţine Partidul Comunist Francez, apoi pe Mitterand la preşedinţie.

De cînd şi-a anunţat intenţia de a părăsi regimul fiscal al Franţei, brusc, Depardieu e numit “prietenul lui Sarkozy”!. Stînga îl beşteleşte pe unde apucă, primul ministru îl face de ruşine, îl acuză în fel şi chip. Depardieu plăteşte, în ultimul an, 85% impozit! Iar viitorul sună sumbru pentru bogaţi, deşi Legea care impozita cu 75 % veniturile mari a căzut la Consiliul Constituţional. Depardieu s-a trezit şi e revoltat. Atît de revoltat încît va părăsi Franţa. Dar nu toată Franţa, ci doar Franţa lui Hollande. În scrisoarea către premierul Ayrault, Deardieu îşi consfinţeşte poziţia de dreapta: “Plec pentru că dumneavoastră consideraţi că sccesul, creaţia, talentul, de fapt, diferenţa, trebuie să fie sancţionate!”

 

3 thoughts on “Gérard Depardieu, de la simpatiile comuniste, la comportamentul capitalist

  1. La multi ani, Bijule! Sanatate buna si pentru toata familia!
    Da, am fost de multe ori in Franta, am vizitat multe familii(vreo 20) si pot spune: nu le scoti socialismul din cap, admiratia fata de Rusia si Mandela(care, dupa eliberare, a vizitat imediat Parisul , spre mindria francezilor). Am cunoscut, totusi, si un jurnalist de la France 3 Normandie care era , in mod curios, de partea Angliei! Dar numai atunci cind depasea vreo 3 pahare de …….zaibar ! Treaz, niciodata!
    Foke-Galati

Leave a Reply to Valeriu Damian Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *