Posted on
by

Asistăm la escaladarea extraordinară a tupeului celui ce a fost premier al României şi aum se află la mititica. Puşcăriaşul Năstase ne dă lecţii nouă, celor obişnuiţi, şi le dă ordine colegilor de partid.  Recent a făcut pe deşteptul în privinţa “protocolului Băsescu-Ponta”.  Oare chiar nu pricepe deţinutul Năstase că odată cu pierderea drepturilor cetăţeneşti pe care i le-a adus condamnarea, a pierdut şi dreptul de a ne mai da lecţii şi de a mai face pe deşteptul, pe “El Însuşi”? Văd că are o activitate pe blog peste ceea ce-i permite legea ca număr de comunicări cu exteriorul. Eu cred că are un computer la îndemînă, în puşcărie, ceea ce e deja problema sistemului penitenciar, e o încălcare a legii. Vreau să avansez o ipoteză care nu e chiar aşa de hazardată. dat fiind faptul că Năstase poate trasmite texte afară. Dacă, zic eu, nişte colegi de puşcărie, infractori din crima organizată, se folosesc de Năstase pentru a comunica, în mod codificat cu exteriorul? Dacă printre rînduri sînt informaţii şi ordine transmise de la capii arestaţi ai lumii interlope? Poate că aceste postări bomboniene coţin, cifrat, ordine de execuţie ale unor persoane incomode. De unde să ştim că nu e aşa? Poate că o mînă de specialişti în decodare ar da un răspuns mai clar la această bănuială a mea. Dar decît să se apuce lumea să decodifice, nu mai bine e chemat deţinutul Năstase la ordine? Şi să i se dirijeze elanul scriitoricesc spre memoriile de puşcăriaş de mai tîrziu?

Update: iată că s-a dovedit foarte repede că, în România, jafuri, spargeri şi alte alea se pot coordona din penitenciar. Q.E.D. !

Posted on
by

Tot mai odiosul Marga, pe măsură ce-l descoperim, a afirmat sus și tare, acum vreo cîteva luni, că nu a colaborat în nici un fel cu fosta Securitate. Dar nu l-a crezut nici măcar Ponta, care l-a schimbat, fără explicație de la MAE, aflînd mica informație. Acum au apărut și cîteva documente despre turnătoriile lui marga. Unul din obiectivele “vizate” de posesorul numelui de cod Horia a fost profesoara Katherine Verdery, un antropolog american care s-a interesat, profesional, de România, o persoană care vorbește foarte bine românește etc. Mi se pare comică, acum, turnătoria cu benzina. KV venise cu mașina în România, a adus și o canistră de benzină pe care a depozitat-o acasă la Marga. Despre micile atenții, Marga nu detaliază, mă gîndesc că a luat cafeaua și Kentul (generic vorbind) fără să clipească. Dar cu canistra nu s-a împăcat, a dat-o-n gît pe răufăcătoarea Verdery!

Sînt sigur că mai există dovezi despre Marga turnătorul după cum sînt sigur că în decizia CNSAS au existat niște influențe politice foarte clare. În urma cărora se spune că, deși a turnayt, marga nu a colaborat. Voi reproduce o afirmație pe care am făcut-o și pe o rețea de socializare: marga nu a colaborat cu Securitatea. dar Securitatea a colaborat din plin cu Marga!

sursă foto aici

Posted on
by

Umoristul şi jurnalistul francez Philippe Bouvard, un adevărat mostru sacru al vieţii publice  franceze, se exprimă, sec, într-o pastilă publicată în Figaro Magazine de vineri 21 decembrie, cu privire la permisul de port armă. “După Obama şi după numeroşi experţi, vînzarea prea liberă a armelor explică masacrele colective de pe teritoriul american. Dovada: la Marsilia şi în Corsica, unde vînzarea unui kalaşnikov este foarte reglementată, oamenii sînt ucişi unul cîte unul.” Pentru că discuţiile se poartă cam aiurea, vă ofer şi eu un argument: văzînd miile de oameni care mor în accidente de circulaţie groaznice, ar trebui interzisă vînzarea de autoturisme.

Posted on
by

Răspunsul la întrebarea din poză este mai complex dacă îl luăm ca exemplu pe varanul Felix. Recent, după cum ştiţi, nu a depus jurămîntul ca senator, de teamă să nu încapă pe mîna judecătoatelor de la Înalta Curte care la-u priponit pe Adrian Năstase. Aşa că Varanul a susţinut că trebuie să-şi facă analize medicale mai întîi (de ce nu le-a făcut înainte de a candida?). Probabil că se asigură de un diagnostice ce nu i-ar permite şederea la răcoare. Prin urmare, răspunsul la întrebarea respectivă este compelx, cum ziceam: a) varanul e o reptilă, una care se tîrăşte prin viaţă. c) Este o maimuţă proastă. Şi, mai ales, d) e o bovină care crede că lumea îi va înghiţi multă vreme prostiile şi fărădelegile. Oricum, se pare că, totuşi, varanul e, la nivelul planetei, un animal pe cale de dispariţie.

 

Posted on
by

Apocalipsa mayaşă a devenit o foarte bună afacere pentru comuna Bugarach, din zona Corbieres-Carcasonne (Sudul Franţei). S-a “stabilit” că doar terenul din jurul  muntelui de lîngă comună va scăpa de la catastrofa finală., pentru că în munte există o bază secretă extraterestră.  Zeci de mii de turişti au vizitat localitatea şi sute de doirtori au cumpărat pămînt şi case pentru a scăpa de catastrofa din restul lumii. Dar oportunitatea a fost exploatată şi de un producător local de vin care a scos pe piaţă Cuvée Bugarach, un vin numai bun de înfruntat urgia finală.

Omul are dreptate în ceea ce a scris pe etichetă: dacă mai rămîne un singur producător de vin, eu voi fi acela. Hai noroc! Noroc cu Apocalipsa că-şi vinde şi omul vinul!


Posted on
by

Preiau această fotografie de la Cristian Şuţu. Pentru că merită să circule, ca să ne cunoaştem guvernanţii în care ne punem încrederea. Iată că norii incertitudinii se risipesc, iar noul Guvern îşi începe activitatea!


Posted on
by

Pentru că eu nu am semnat nici o convenție că nu voi folosi nume de animale raportîndu-mă la clasa politică, voi spune din nou despre Remus Cernea că e un papagal, cu multe pene verzi. Dar şi roşii, cu seceră şi ciocan. Aflu că, la depunerea jurămîntului de deputat, nu a vrut să pună mîna pe Biblie, ci a preferat să jure pe conștiință. Păi, dacă el nu crede că există Dumnezeu, eu de ce aș crede că Remus Cernea are conștiință? După cîte a făcut, după cum s-a fofilat în viața politică, eu nu cred că există o conștiință a lui Remus Cernea. Nu cred și gata! Ce o să-mi facă, o să mă ardă pe rug?

Data viitoare să i se aducă lui Cernea, în loc de Biblie, un ierbar. Sau să jure pe o enciclopedie a papagalilor. Dacă nu cumva chiar pe un creier de maimuță.

Posted on
by

Dacă scotocim bine în viaţa noastră publică, doar Mona Muscă şi Carol Sebastian au suferit “execuţia” pentru colaborarea cu Fosta Securitate. Lor li se adaugă, pentru o perioadă, scriitorul Ioan Groşan, şi el foarte conamnat de breaslă, aşa, ca să dăm un exemplu, tovarăşi! În rest, mai ştiţi pe cineva? Partidul care a dat-o afară pe Mona Muscă pentru colaborare are ca preşedintede onoare un turnător Dovedit, Ionescu Quintus. Iar Ioan Ghişe, alt turnător, este o vedetă liberală, trecută de acest partid, din nou, pe listele parlamentare. Ca să nu mai vorbim de Bălăceanu Stolnici, un turnător asiduu, care ne dă lecţii de stil, de morală, de ce vor televiziunile care-l invită. Carol Sebastian a fost împins afară dintr-o breaslă în care e vedetă (de fapt, acum a trecut în lumea politică) turnătorul odios Sorin Roşca Stănescu. Şi mulţi alţii, despre care încă nu s-a aflat. În vreme ce Ioan Groşan a fost executat în România literară, Ioan Es Pop, un alt scriitor care a turnat pe bani, e invitat la salonul de Carte de la Paris, să reprezinte România (alături de fostul preşedinte al US, turnătorul Eugen Uricaru, nume de cod Udrea). Da, au fost executaţi doi oameni şi ceva (Groşan şi-a făcut reintrarea în viaţa literară) într-o ţară condusă de un turnător al propriei sale familii, Dan “Felix” Voiculescu, premierul din umbră .

Nu spun că Mona Muscă şi Carol Sebastian au fost nedreptăţiţi, acuz, doar jumătăţile de măsură şi măsurile diferite aplicate de societatea noastră în cazul foştilor turnători. Nu există turnători buni şi turnători răi. Nuanţele pot interveni după ce s-au stabilit culorile. dar la noi albul şi negru sînt, adesea, fraţi gemeni.

Îmi doresc să cred că tinerii aceia nu au murit degeaba acum 23 de ani. Îmi doresc, dar îmi găsesc tot mai greu sprijin în realitate.

Posted on
by

Încă una de reţinut musai din “repertoriul” prietenului Octav Mardale


Posted on
by

Astăzi am primit, pe mail, contractul pentru ediţia a III-a si pentru ediţia electronică ale romanului meu Lindenfeld, despre care puteţi citi mai multe aici. Mă bucur mult că am scris un roman cu succes la public, epuizat, pînă acum, în două ediţii, premiat, remarcat de critica literară dar, mai ales, de cititori. Radu Gabrea a cumpărat drepturile pentru ecranizare, ce mai, e o carte care nu a trecut neobservată. Nu e o bucurie mai mare pentru un autor decît să vadă că are trecere la cititori. Eu nu scriu pentru posteritate (sau nu numai! 🙂 ), ci pentru a fi citit de contemporanii mei. Şi ar fi o ipocrizie să nu recunosc asta.

Dacă mă ajută Dumnezeu şi talentul, anul viitor voi încheia un nou roman, la care am început deja să lucrez.