Pentru că e prăpăd în Mali, și pentru că am aflat nu foarte demult despre moartea lui, vă porpun o înregistrare (mai mult audio, deși e de pe youtube) cu Ali Farka Touré, un mare muzician din Mali, alături de Ry Cooder (americanul nebun care descoperă talente, care, printre altele, a generat fenomenul Buena Vista Social Club pentru lumea largă). Melodia face parte din discul scos de cei doi muzicieni Talking Timbuktu. Tot discul este memorabil.Enjoy!
http://youtu.be/Og643Dy9CSs
Constat, în ultimele zile, o intennsificare a spamurilor. De data asta e vorba de un mod mai subtil de a acționa. Spamuiștii iau niște comentarii de pe diverse bloguri românești, le copiază și le lasă în chip de comentarii pe alte bloguri. La derută, să nu mai stai să analizezi, vezi că e scris românește, vezi că nu te înjură, îi dai drumul. Și ajungi la situații absurde. De pildă, la Postarea mea Victor Ponta și noua dezorganizare teritorială m-am trezit, porintre altele, cu următorul comentariu
“Buna dimineata!Ma bucur ca abrdoati subiectul copiilor nascuti dupa anul 2000. Fetita mea s-a nascut (prin cezariana- dupa ce a refuzat pur si simplu sa se nasca normal prin adoptarea unei flexiuni a capului! ) in 4 august 2000 la 17:45. Eu am visat-o exact asa cum e, cand inca era un fat la circa 4 luni. Mi-a aparut in vis cu o claritate fenomenala si am stiut ca este viitorul meu copil.In prezent refuza multe alimente si este foarte refractara la constrangeri si la invatatura traditionala . Ceea ce iubeste este libertatea, arta, muzica, dansul pictura. Are o inteligenta aparte, matura si face deseori niste remarci fenomenale. Sunt foarte deschis la aceste aspecte ce tin de spiritual , si nu numai. Sunt si psiholog, mai apropiat insa de abordarea spirituala a lumii si vietii.As fi incantat sa ne putem sfatui putin despre destinul si rolul acestor copii si al nostru, ca parinti. Nu stiu prea multe despre ce am eu de facut aici, desi ma straduiesc de multi ani sa clarific aceste aspecte, cu atat mai putin despre copilasul meu.Cu multumiri,Ludovic Sandulescu”
La altă postare m-am trezit cu o urare de la Multi Ani pentru Nicolae Văcăroiu. Adresele de mail care însoțesc aceste comentarii vin din toată lumea, de la Noua Zeelandă, canada și Rusia pînă la Franța. Sînt date și linkuri la diverse pagini de facebook pe care nu am intrat nici din curiozitate. Știe cineva mai priceput ce e cu acest nou stil de a spama?
Pe vremea comunismului apăruse formula prin care Ceaușescu gratula poporul urîndu-i “Noi succese!” De la o vreme, formula s-a tocit și a apărut o alta, derivînd din prima “noi și noi succese!” Există cuvinte care obosesc de la folosirea repetată și nejustificată și limba vorbită le cam abandonează. În presa de la noi se desfășoară un fel de “cursă a înarmărilor” cu cuvinte care să atragă, să șocheze. Asta pentru că vechile cuvinte au fost devitalizate, stoarse, golite de orice sens prin folosire improprie sau prin abuz. Cuvîntul e numai coajă, miezul lui e gol. ( de pildă: Cuvîntul “inedit” a fost atît de tăvălit, și el, prin presă, încît a ajuns să sugereze ceva ce nu știam despre un fotbalist sau despre o fotomodelă, nu ceva ce nu a fost editat, Un manuscris inedit.) În presa noastră hămesită de foamea de idei, orice trebuie să fie senzațional, șocant, incredibil șamd. Aceste cuvinte se golesc de sens sub ochii noștri. Și chiar sînt curios să știu ce cîrlige pentru audiență va fiolosi presa, cînd mîna de cuvinte ultra-foplosite acum (și-n titlul postării mele) se va goli de conținut. Ce va desemna știrea senzațională cînd nu va mai fi senzațional nici faptul că Romică Țociu bea o cola pe o terasă din Neptun. În fotografia de mai sus vedeți cum s-au chinuit niște francezi să spună că reducerile lor sînt șocante!
Recent, istoricul de artă și consilierul de prerședinți Daniel Barbu, ajuns Ministrul Culturii, mărturisește că este cam incapabil să organizeze Festivalul Enescu, o gură de oxigen pentru imaginea culturii noastre naționale. Da, România nu e numai o belea pentru europa, ea a produs valori culturale și e în stare să organizeze un Festival muzical de primă mărime în lume. Acesta ar fi mesajul Festivalului Enescu. Pe care toate guvernele de pînă acum l-au organizat. Domnul Daniel Barbu nu s-ar mai băga: se plînge de costuri și spune că Festivalul ar costa cam cît un kilometru de autostradă. Și că onorariile i se par cam mari. (Nu la fel i s-au părut onorariile pe care el însuși le-a luat în diverse proiecte europene, de s-a ajuns pînă-n prag de scandal pe tema asta.) Ministrul Culturii, un liberal din aripa Petrică Roman, le-ar cere artiștilor de primă mărime să lucreze gratis, ca la un fel de Cîntarea României. Că cîr, că mîr, că noi nu sîntem America sau Franța, că nu ne permitem etc. În bătălia pentru buget, domnul Barbu s-a bătut pentru cultură ca un leu. ba chiar ca un leu cinzeci. Nu vor mai fi investiții, nu mai e nimic de făcut, susține ministrul Barbu (deloc lăutarul!).
Dacă nu mai sînt bani de un festival muzical de amploare, poate va participa și Ministerul Culturii la Festivalul Reabilitarea termică a locuințelor. Iar acolo nu trebuie cine șttie ce fonduri, poate să dea o mînă de ajutor omul de cultură Andrei Marga, susținînd o c0onferință despre calorifer!
UPDATE Dacă Andrei Marga si Daniel Barbu ar semna un tratat, atunci el s-ar numi Tratatul Marga Barbu!
Dan Voiculescu se crede foarte deștept, iar faptul că-i ține în lesă pe Victor și pe Crin îl face să creadă că este și foarte puternic. Și că, la o adică, va da el cu Justiția de pămînt, el și cu ăla mai mic în grad, colonelul Dogaru.Numai că nu e așa. De la Năstase Încarceratul încoace, Varanul și-a dat seama că, într-un moment de neatenție, poate ajunge și el în cătușe. Și nu ar mai fi de nici un efect să încerce figura cu sinuciderea, asta a brevetat-o Bombo. Așa că a găsit altă figură, la fel de jenantă: se dă bolnav. E atît de bolnav, că nu poate să depună jurămîntul. E atît de bolnav încît nu poate merge la Viena, la medici (?) decît încadrat, de o parte și de alta, de două slugi din șoubizul felixian. Da, e tare bolnav și nu-i priește Senatul, că atunci intră în cătarea celor cinci femei care, culmea ironiei, l-au băgat la răcoare, în unanimitate, pe bărbatul Năstase. Care-i soluția cu locul de senator? Simplu: a fost ales, dar nu jură! Deci, e senator, cum ar veni, prin vot, dar nu e senator, la chichiță juridică. O chichiță observată de jursitul dottore: “Dan Voioculescu nu e senator”.
Dan Voiculescu nu păcălește pe nimeni, s-au opriuns și cei grei de cap că marele Mogul e unul care face pe el de frică. Face pe el și dă pe alții, prin ventilatorul de la Antena 3. DacăJustiția l-a băgat la răcoare pe El Însuși, pe Năstase, la un moment dat cel mai puternic și mai neînfricat om din România, atunci sigur, foarte sigur, nici Voiculescu nu scapă. Pentru că boala numită lașitate nu te poate scuti de stat la răcoare!
Prostia are în ea ceva curat, o simplitate vizibilă, limitele ei sînt clare. Proștii sînt, îndeobște, sinceri. Pe teritoriul prostiei nu e loc mare de manevră, minciunile au picioare foarte scurte (o minciună mai complicată e, totuși, o construcție intelectuală) și, prin asta, prostia este ușor de gestionat, este previzibilă. Asta e o părere mai generală. Cînd mă gîndewc, însă, la prostia din ultimii ani manifestată în spațiul public românesc, lucrurile nu mai stau așa, ce am spus la început nu mai e tocmai valabil. Pentru că, prostul fiind sensibil la modele umane, a început să-i copieze pe ticăloși, pe mincinoși, Ticăloșii, mincinoșii, leprele, trădătorii fac prim-planul vieții noastre, sînt dați la televizor, li se ridică osanale. Așa că prostul a început să-și pună întrebarea “Da’ce, eu sînt prost? Ia să fiu și eu ticălos, ia să fur și eu, ia să mă bag în politică”. Sigur că realitatea va demonstra că prostul e prost și afacerile lui necurate sînt demantelate primele, minciunile lui spuse la jurnalul de prînz sînt demontate la jurnalul de seară. Pentru că e prost, desigur. Dar prostul nu mai e un prost sincer, trăind în limitele lui clare. E un prost în pas cu vremea, contaminat de ticăloșie, de parvenitism.Nici prostia nu mai e ce a fost! Exemplele sînt pentru proști, spunea cineva. Nu vă ofer, așadar, nici un exemplu de neo-prostie, o găsiți relativ ușor.
Vă ofer, în completare (deși textul meu e un fel de completare) o caricatură de Mardale foarte sugestivă pe tema prostiei. Genială, aș zice!
Astăzi, de ziua de naștere oficială a lui Mihai Eminescu, vă propun o poezie mai puțin cunoscutăâ, care nu a apărut prin manuale. Să citim măcar o dată pe an o poezie de Mihai Eminescu!
Stau în cerdacul tău
Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină.
Deasupra-mi crengi de arbori se întind,
Crengi mari în flori de umbră mă cuprind
Și vântul mișcă arborii-n grădină.
Dar prin fereastra ta eu stau privind
Cum tu te uiți cu ochii în lumină.
Ai obosit, cu mâna ta cea fină
În val de aur părul despletind.
L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,
Desfaci visând pieptarul de la sân,
Încet te-ardici și sufli-n lumânare…
Deasupră-mi stele tremură prin ramuri
În întuneric ochii mei rămân,
Ș-alături luna bate trist în geamuri.
Dacă, în ciuda reacției vehemente a străzii, Parlamentul francez va legaliza “Căsătoria pentru toți”, schimbarea aceasta, care nu ține numai de toleranță, va avea efecte administrative clare, dure și fără precedent. Cuvintele mamă ș tată nu vor mai figura pe certificatele de naștere (sau cele de adopțiune) ale copiilor, ci se va folosi, de două ori, termenul generic “părinte”.Nu numai pentru cuplurile de homosexuali, ci pentru toți! Francezii nu vor mai avea obligatoriu și oficial o mamă și un tată, ci doi părinți.Opoziția străzii (aproape un milion de manifestanți anti-proiect au fost duminică 13 ianuarie la Paris) se pare că nu-l afectează pe Francois Hollande, un președinte care, după cum s-a subliniat în presa franceză, nu a făcut o prioritate din căsătorie (e la al doilea concubinaj, din primul, cu Segolene Royal are patru băieți!). După ce a transfoirmat postul de prima Doamnă în cel de Prima Concubină a țării,președintele socialist l vrea să meargă mai departe și să rămînă în istoria Franței ca unul care a lăsat-o fără tată și fără mamă.
Au nemţii care au participat la dărîmarea Zidului Berlinului diplome de demolatori şi spaţii comerciale ca recompensă? Au cehii care au zornăit cheile pînă a căzut comunismul îndeminzaţii de revoluţionar de catifea şi reducere la metroul din Praga? Desigur, nu. Ungurii, nici ei nu au plătit luptătorii anticomunişti, nici pe cei din 1956, nici pe cei din anii 80. Numai la noi există asociaţii de revoluţionari în oraşe în care nu s-a tras nici un foc de armă, numai la noi băieţii care la început au reprimat mişcarea populară s-au alipit, după încetarea focului, la diplome şi avantaje materiale traficate şi falsificate . Cred că ar trebui ca, în fine, să terminăm cu acest anacronism numit privilegiile revoluţionarilor. Am aflat astăzi că pînă şi Victor Socaciu e “luptător cu merite deosebite” şi chiar conduce secretariatul de stat pentrui Revoluţionari. Cum a luptat Socaciu? Le-a dat o chitară după cap teroriştilor? Le-a cîntat refrene la derută? Nu, acuma serios, cum să ai o diplomă pe careţi-ai re-acordat-o singur?
Cred că soluţia cea mai de bun simţ ar fi să se termine cu toate aceste privilegii. Să fie adunaţi toţi (aşa-zişii) revoluţionari la un miting şi să li se spună: Ţara trece prin momente grele, nu vă mai putem da bani. Aţi avut douăzeci de ani beneficii, gata,. încetăm plăţile.
Iar dacă asta nu e o soluţie, dacă nu există suficient sînge în instalaţiile Puterii, atunci trebuie să i se facă dreptate unei categorii neglijate pînă acum, participanţilor la Lovitura de Stat din decembrie 89. da, au luat ei caimacul unor păosturi şi unor afaceri, dar nu e destul. Să se creeze un Institut al Loviturii de Stat, să se dea diplome celor care au fost pe baricade de partea aia. Să ne purtăm echitabil. pentru că, nici la peste douăzeci de ani nu se poate afirma cu precizie dacă
a învins revoluţia sau Lovitura de Stat.
Deşi vă poate duce gîndul la asta, generalii de mai jos nu au fost decoraţi de generalul Oprea. Care a pierdut ideea unui astfel de record. Fotografia de mai jos am primit-o pe mail, fără comentarii. Şi o las şi eu fără comentarii. dacă aveţi detalii, puteţi să le scrieţi!
