N-am avut nimic cu el pînă cînd am aflat că a fost turnător. Era un individ  nu tocmai pe gustul meu, cu o smerenie jucată pînă-n buza perfidiei, cu un fel de naivitate de băiat de la ţară nevoit să-şi cîştige viaţa la oraş. Cînd am fost invitat la Goteborg, la un tîrg de carte, am fost mai tot timpul împreună, însă. Mă rog, ăştia-s oamenii, cu ăştia ne plimbăm. Nu pot spune că s-a dezvoltat o mare prietenie, dar nici nu m-am plictisit de moarte.

Am rămas trăsnit cînd am citit, cu puţin timp de a ieşi decizia oficială, de la CNSAS, mărturisirile lui în România literară. Da, a fost turnător, vai ce greu i-a fost, da, a luat bani pentru ce a turnat (semn că Securitatea a folosit informaţiile lui). M-am gîndit, atunci, că Ioan Es Pop se va retrage de bună voie, pentru o vreme, din viaţa literară, aşa, de ruşine. De unde ruşine, oameni buni? Dacă nu ajungea CNSAS-ul la dosarului, nici vorbă de mărturisire şi de cenuşă light în cap. Alta era situaţia dacă, imediat după 89, omul îşi cerea iertare. Dar, nu. A sperat că nu va fi descoperit (chestia care s-a întîmplat cu sute de turnători). Dacă nu era 89, Ioan Es Pop  turna în continuare şi avansa în carieră.

Acum aflu că Ioan Es Pop, cel fără onoare,  merge din nou la tîrgul de la Goteborg, unde România e invitată de onoare. Veţi putea zice că nu are importanţă, că una e una, alta e alta. Bun, dar să spunem că una dintre victimele turnate de Ioan Es Pop merge şi ea la Goteborg şi iese cu o pancartă : “un scriitor invitat de onoare m-a turnat!” E un subiect de televiziune în Suedia? Şi cum ar ieşi România cu faţa curată cînd a acceptat să fie reprezentată de un turnător?

14 thoughts on “Tupeu de turnător:Ioan Es. Pop

  1. “The press office of the ICR points out, in a press release remitted to AGERPRES on Wednesday, that among the guests there are famous writers in Romania – Gabriela Adamesteanu, Mircea Cartarescu, Svetlana Carstean, Marius Chivu, Daniela Crasnaru, Mircea Dinescu, Dinu Flamand, Kanyadi Sandor, Dan Lungu, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Varujan Vosganian, and prestigious authors from diaspora. ”

    Cei care ar trebui sa protesteze sunt cei care merg, pe aceiasi bani, in acelasi loc. Asa ca, draga domnule Morara, va rugam se ne ajutati sa intelegem de exista diferente in perceptia turnatorilor. Mircea Cartarescu n-a mers la Paris din cauza “turnatorului” Andrei Marga, dar merge acum impreuna cu turnatorul Ioan Es. Pop.

  2. Sincer, e prima oara cind aflu despre acest personaj. Nu sint un fidel al literaturii, imi cer scuze.
    Oricum, imi pare un nume care a stat cumva pe laterala in ultimii 20 ani.
    Ce ne facem insa cu turnatori de ultima speta, care au dat din pinteni sa devina persoane cit mai cunoscute, publice daca se poate:
    – Paleologu Alexandru (“Conu Alecu”, numit asa si dupa ce a fost dovedit turnator, de la rca un turnator poate fi “Conu”)……
    – Jigodia de Rosca Stanescu
    Si MUUUULTI MUULTI altii!

    A’propos de “Conu Alecu”, mai e unul in PNL, om Foarte bogat, al carui dosar este inca secretizat (cel mai probabil e inca ofiter activ), ii dau numai initialele DCP, il gasiti descris cu numele conspirativ “Nanu” in cartea “Ultimul curier ilegal – memoriile unui spion roman” scrisa de Cornel Nemetzi, la paginile 334-335.

    • Din diferite motive, dreapta anticomunista din Romania nu ii reproseaza lui Alexandru Paleologu colaborarea cu Securitatea. Mai mult, omul mai este inca considerat un model de “rezistenta prin cultura”, cea mai nepotrivita scuza vehiculata in legatura cu lasitatea intelectualitatii mioritice.

      • Domnule profesor, nu ştiu de unde vă luaţi informaţiile, că tare-s desfigurate. În primul rînd, Alexandru Paleologu a mărturisit colaborarea cu Securitatea devreme, în primii ani 90. A explicat că toţi deţinuţii politici au avut obligaţia, la eliberare, să furnizeze informaţii.Alexandru Paleologu a mărturisit păcatul înainte de a se înfiinţa CNSAS. Din perspectivă creştină, mărturisirea înseamnă foarte mult. În al doilea rînd, demonizaţi dreapta intelectuală cu prea multă jubilaţie. De ce nu aţi mai stat în România, să vă bucuraţi de stînga intelectuală de dinainte de 89? Dacă e să vorbim de laşitate, chiar aşa, de ce nu aţi rămas să luptaţi cu duşmanul, dacă aţi avut duşmani.Dacă nu aţi avut, e şi mai inexplicabil de ce aţi plecat.Aţi fi rezistat prin cercetare ştiinţifică, sub directa îndrumare a savantului Elena Ceauşescu.

        • Draga Domnule Morar

          “Obligatia” la care se referea Al. Paleologu a fost respectata pe deplin de el, de Marino, Caraion, Anania si, poate, de altii, spre rusinea lor. Dar nu a fost acceptata de Coposu, Barbus, Diaconescu, Steinhardt si de multi dintre cei martirizati de comunism. Acestia din urma merita respectul si admiratia noastra, in timp ce de primii nu poate sa ne fie decat scarba si mila.

          Am plecat din Romania pentru ca nu am fost lasat sa fac cercetare; in 1975 mi s-a refuzat atat programarea disertatiei tezei de doctorat, cat si inscrierea la un concurs de asistent universitar stagiar. Doua refuzuri, un singur motiv: faptul ca nu eram membru in Partidul Comunist Roman. Un compromis pe care, spre deosebire de multi dintre “rezistentii prin cultura” si anticomunistii de astazi, nu l-am facut.

          Cu nestirbita stima,

          P. Manu

  3. Ok, am inteles, nea Pop asta a fost turnator. Dar…
    – prietenul Grosan nu fu ?
    – prietenul Ivanciuc de la voi, catzavencii liberali si anti-basisti, nu ?

    Tin minte ca prin ’92, la Catavencu cel original a fost un scandal legat de unu, Felix, Anton Rizea parca. Nu imi amintesc fo reactie de-a lui matale: nici sa-l acuzati ( ca pe E.S Pop)=), nici sa-l aparati (ca pe Grosan).
    Adevarul este ca apropierea de marele caracter Buscu, sluga lu’ Vantu, sminteste…

    • Reacţia faţă de Felix a fost internă şi a fost dat afară. Pe roşan l=-am apărat pentru că era o disporporţie între cazul lui şi alte cazuri “onorabile”. Groşan nu a luat bani, faţă de Ioan Es Pop, care a luat bani pe informaţii. Eu am votat pentru excluderea lui Ivanciuc din redacţie.Atunci s-au opus Mihaiu şi Toma, ca să aveţi informaţii de la prima mînă! Deci, în afară de apărarea lui Groşan (cu nuanţe) nu am avut altă atitudinea, chiar dacă Dvs. nu aţi fost informat despre asta.

      • Vi s-a sugerat (ca să fiu elegantă) să-l dați afară pe Felix Anton Rizea. Influențe de la Înalta Poartă. „Serviciile” aveau o problemă mai veche cu Felix, din care nu numai că nu au reușit să facă un turnător, dar le-a devenit un dușman pe față încă din 1986, când piesa lui de teatru „Cutia cu maimute” a primit premiul special al juriului (ehe! ce lume bună era în juriul acela) în contextul celebrei provocări pe care Europa Liberă a lansat-o către securitate (vezi actiunea „Eterul”). Câte anchete într-o Românie orbă și neagră a îndurat Felix. Câtă groază, sentimentul desființării ca entitate umană am simțit și eu pe propria mea piele. În sfârșit, nu mai cotează ce-am simțit eu. Dar când văd că insistați pe tema lui Felix îmi vine rău. Înainte să vă faceți voi că îl dați afară de la Academia Cațavencu pe Felix, îmi amintesc că eram cu el și ne-am întîlnit cu Ulieru în fața Muzeului Antipa. I-a zis: „Ce bine că tu știi să faci atâtea alte lucruri în afară de presă”. Apoi ați făcut voi râsul acela de „realegeri” în comitetul director al Academiei Cațavencu. Poate să-mi răspundă Doru Bușcu la o întrebare legitimă? De ce era el atât de interesat de fișierele lui Felix, încît i-a spart parola de pe unicul calculator pe care îl foloseați toți, la începuturile voastre, inegalabile în presa ronânească (o spun cu mâna pe inimă). Pe Ivanciuc și l-a atârnat singur de coadă, deliberat, crezând că îl câștigă pentru cauza lui, care era o luptă surdă cu proprii, interminabili lui opresori. Măcar, Cornel Ivanciuc a venit la Fundeni, pe ultima sută de metri a lui Felix.. Mă doare și acum ce l-a întrebat: „ Mă mai iubiti mă?” Știi, domnule I.T. Morar, și știți domnilor „cațavenci” cîtă obidă mi-ați provocat mie, care vă știu, mă încântă și azi, în dubla voastră formulă, partea frumoasă și inteligentă din voi? Fiindcă sunteți profesioniști în materie de presă, vă rog. și e și rugămintea lui Felix Anton Rizea, publicati-i voi dosarul de la SECURITATE. Vă ușor s o faceți, iar lui îi e și mai ușor să vă primească darul, de dincolo de undea este el acum.

        • doamnă Ligia, eu nu vreau să spălăm rufe în public. Şi nici să vorbim despre Credit Bank. În plus, eu nu mai lucrez în presă, nu am cum publica nici un dosar de securitate.

          • Lăsați-o baltă domnule I.T.Morar, Mă argumentați, fără să vreți.Felix era dur, inteligent, Șansa dectactorilor lui, ( deci în secvența asta și a Dv,) este că a murit mult prea repede și nu cred că e elegant să mă scărpinați pe mine pe creștet, mizând pe faptul că nu pot răspunde la niște provocări, de altfel penibile. Publicați de bună voie pe net pagina 3 de dezvăluiri, coordonată de Felix Anton Rizea,din vremea în care, de fapt a adus în mod real Academia Cațavencu și în epicentrul interesului politico-economic al vremii, potențat desigur de umorul, subtilitatea și necontestabila voastră inteligență de „a mângâia pisica” în mod subtil. Dragilor!!!

  4. pai, ma, ionica, vorba nada ciusca bala, cum s-ar spune in Bogota. Poetii mari nu fac cariera, isi scriu muzica si-atat, tizul tau cu uhahaul e un poet de mana a doua, norocul ( pentru el ) e ca ii tin barbisonul naicacii care viseaza la ceva ce narozia le refuza. Am vazut ca gandacului i s-a decernat mantaua de colorado..abia asta e un motiv care sa-ti intoarca stomacul pe dos.

Leave a Reply to Ioan T. Morar Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *