Era o poezie devenită cîntec, mi se pare, care recurgea la instanţa Poetului Naţional:  “Eminescu să ne judece”. Nu ştiu dacă ne-a judecat sau nu Eminescu, dar eu aş vrea ca şi Caragiale să ne judece. (De parcă nu ne judecat în tot ce a scris! ) Şi pentru asta vă propun să vedeţi care e opinia genialului scriitor în privinţa diferenţei de talent, vocaţie şi, prin ricoşeu, de cîştiguri între oameni. E o fabulă simplă, cu o morală şi mai simplă. Lectură plăcută!

Talmud

Tu, Șmul, ești leneș, zice Ștrul,
Tu nu vrei să lucrezi destul,
Și d-aia nu câștigi nimică!
Tu de vr-un an tot migălești
O iconiță mititică:
O tot sucești și-o învârtești
Și văd că n-o mai isprăvești…
Eu într-o var-am isprăvit
O mânăstire și un schit.
Cu învelit și cu vopsit
Iar Șmul răspunde trist: „Hei! Știu…
Dar… tu — tu ești tinichigiu,
Și eu — eu sunt giuvaergiu”…

Morală
Una-i Ștrul
Și alta Șmul.

(Convorbiri Critice, nr 18, an I, 15 Sept. 1907)

6 thoughts on “Caragiale ne spune ce e cu diferenţa de talent între oameni

  1. Sa-mi fie scuzat limbajul, dar asta e, si parca tot de Nenea Iancu scris, dar cit de actual, mai ales cu Ponta si Cr(et)in la putere:

    In lumea asta prost facuta
    Cacatii fut in loc sa puta
    Iar futalaii consacrati
    Nu poa’ sa futa de cacati!

      • Mie asa mi-a spus cel ce mi-a recitat cartrenul, tot un inginer, asa ca, nu bag mina in foc!
        Ai dreptate domnule, pare mai degraba Pastorel!
        Dar tot se poate aplica si azi!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *