Deşi sînt un susţinător al proiectului Roşia Montană (am spus asta pentru cei care sînt pentru prima dată pe acest blog!), nu pot să nu vă semnalez o uriaşă mistificare făcută de lacheul lui Felix, Mihai Gâdea. Drept pentru care, public următorul

 

Drept la replică

În emisiunea „Sinteza zilei” din data de 11 septembrie 2013, a canalului

de televiziune Antena 3, realizatorul Mihai Gâdea, care ne urmărește de ani de

zile cu ura sa nedomolită, a pus în circulație încă o manipulare: și anume, că am

fi „proprietari de terenuri în Roșia Montană”. Pluralul „terenuri”, utilizat abuziv

de dl. Gâdea, și asocierea numelor noastre cu o entitate despre care am auzit

pentru prima oară chiar din gura moderatorului, Greenpeace Ungaria, reprezintă

o clară intenție de criminalizare. Pe site-ul Antenei 3, titlul nu lasă nicio îndoială

asupra unghiului din care ne atacă dl. Gâdea: „Patapievici, Mihăieș și Greenpeace

Ungaria, proprietari de terenuri în Roșia Montană.” Cu alte cuvinte, alături de

unguri, „sugem sângele poporului…” Ferindu-se precum Necuratul de tămâie,

dl. Gâdea a omis cu bunăștiință să menționeze mărimea suprafaței „terenurilor”

invocate. Dacă ar fi făcut-o, se acoperea de ridicol și nu ar mai fi fost manipulare.

Situația de facto este următoarea: în anul 2006, impresionați de rezistența

eroică a asociației „Alburnus Maior” din Roșia Montană, formată din adversari ai

demarării exploatării minere cu cianuri, așa cum eram și noi, am decis, alături de

alți câțiva intelectuali, să ne exprimăm adeziunea la decizia lor de a se opune

barbariei. La invitația conducătorului asociației, dl. Eugen David, am achiziționat

suprafața simbolică de 1 (un) metru pătrat, dorind să ne exprimăm prin acest gest

solidaritatea cu cei care se luptau contra distrugerii sălbatice a localității. Faptul că

dl. Gâdea transformă o acțiune pur civică, inspirată de generosul exemplu, care a

făcut atât de mult bine României, al protestului internațional de la sfârșitul

anilor ‘80, Opération Villages Roumains, într-un denunț public mincinos, prin care

suntem stigmatizați drept potențiali speculanți imobiliari (adică delincvenți), spune

totul despre jurnalismul de manipulare și exterminare practicat de Antena 3.

Împrejurarea că acest atentat nedemn s-a produs sub privirile aprobatoare și

comentariile insinuante ale primului-ministru al României, dl. Victor Ponta, care s-a remarcat printr-o minciună crasă („Domnul Patapievici e un bun investitor

imobiliar”), demonstrează substratul politic al demascării de tip stalinist la care sau dedat protagoniștii emisiunii menționate.

Protestăm, așadar, cu vehemență față de acest nou atac la care ne supune

Antena 3 și cerem retragerea afirmațiilor calomnioase. Numai cineva complet orbit

de ură poate afirma că 1 metru pătrat de teren constituie o „investiție imobiliară”.

Este o „investiție simbolică”, „1 metru pătrat” — un act de rezistență civică, făcut

cu mijloacele statului de drept, față de invazia cianurilor, practicată sub ochii

noștri, chiar în aceste zile, prin batjocorirea statului de drept. Pe suprafața pe care o

deținem la Roșia Montană nu s-ar putea construi nici măcar o cușcă decentă care

să adăpostească un singur câine comunitar…

Horia-Roman Patapievici

Mircea Mihăieș

Am citit acum un an, mi se pare, în presa franceză,  un articol despre isprăvile unui “resortisant român”. povestea, pe scurt, e următoarea: o tînără franţuzoaică iese de la discotecă şi constată că nu mai are baterie la telefon să cheme un taxi. Cum nu avea foarte mult pînă acasă, porneşte pe jos şi trece inevitabil pe lîngă adăpostul improvizat al “resortisantului”. Care o atacă şi vrea s-o jefuiască. Tînăra nu se lasă, dar băiatul îi trage una de cade jos. O jefuieşte şi, după aceea, că tot pornise deranjul, o violează. Sigur, nu a fost  nici o problemă să fie prins de poliţie şi să ajungă la tribunal. Şi aici vine partea care m-a şocat: avocatul tîlharului spune, în pledoarie, că da, tîlhăria e evidentă, dar violul nu a fost în intenţia băratului, a fost vorba de “viol de oportunitate”. Adică, dacă tot  căzuse fata pe jos şi nu se mai putea apăra, violul a venit aşa, ca o realizare suplimentară, ca valorificarea unei oportunităţi. Iscusit avocat, greţoasă apărare!

În România, în Bucureşti, o tînără jurnalistă este luată cu japca de pe stradă şi violată într-un loc public, după ce trecători indiferenţi au profitat de oportunitatea de a nu face nimic. Trec peste faptul că românul e viteaz în grup şi doar în lupta cu jandarmii şi cu inamicii nevăzuţi sau absenţi din peisaj. Curajul e o monedă de folosit doarîn jocurile cu mize naţionale. O sărmană fată violată nu merită deranjul. Ziceam că trec peste asta şi vă semnalez ceva mai îngrozitor. Am citit la comentariile de pe pagina unui cotidian replica unui cetăţean care spunea că a citit el nu ştiu unde că violatorul şi violata se cunoşteau. Deci, nu ar cam fi viol. Viol era, în mintea creaţă a respectivului, doar atunci cînd bărbatul e un necunoscut. Serios? Deci dacă vezi o persoană pe care o cunoşti ai dreptul să o tîrăşti cu un cuţit în primul tufiş şi să o violezi? Ciudată gîndire. dar ce mă mir, oricînd ar putea apărea o pancartă pe care să scrie :”violul nu ucide. mai ales dacă persoanele se cunosc!”