Premiantul sînt eu, asta ca să fie clar de la început. E vorba de o poveste de-a mea pe cînd eram în clasa a VIII-a ( B) la școala generală din cartierul Bujac, municipiul Arad. Poate pentru că mama m-a învățat alfabetul înainte de a merge la școală, cînd am și început să citesc, m-a făcut să iau premiul întîi. În fiecare an, fără efort. Mi-a plăcut la școală, am fost activ, m-am înscris la Palatul Pionierului la tot felul de cercuri, am fost în tabere, în excursii, am debutat cu o poezia în clasa a șaptea într-o culegere.
În clasa a VIII-a, într-o zi, repetentul clasei, cu doi ani mai mare decît noi, care ne cam teroriza, i-a cerut, într-o pauză, unui vlăjgan (care nu era neapărat un băiat rău) să-mi dea o palmă, pe motiv că am note bune. Sărmanul băiat, fiind fricos, a venit la mine la bancă și mi-a tras o palmă. M-am ridicat și i-am dat un pumn în burtă, apoi l-am împins în dulapul cu material didactic. L-am lăsat pe jos, și, spre uimirea celorlalți colegi, m-am năpustit asupra repetentului, într-un act de curaj neașteptat. I-am cărat cîțiva pumni, l-am trîntit pe jos (eram destul de vînjos), el, suprins, nu a reacționat, și chiar atunci a intrat pe ușa clasei directorul școlii, profesorul Iulian Negrilă. Rezultatul a fost că mi-a scăzut nota la purtare și, pentru prima dată, nu am luat premiul întîi. Mi-au dat totuși un premiu special, după ce directorul a aflat, în fine, cine a fost de vină.
Mi-am amintit această întîmplare cînd am privit dezbaterea de la DIGI TV, în care repetentul Crin Antonescu (a rămas de două ori repetent la facultate, se știe) a ațîțat-o pe Elena Lasconi să-l atace pe Nicușor Dan. A fost un linșaj la care premiantul Nicușor a rezistat fără “să-i ia la bătaie” pe cei doi.
Respect Nicușor, eu nu știu dacă m-aș fi stăpînit!
