Iarăși evoc o prostie din comunismul românesc, de teamă să nu se uite, Problema bărbilor și a pletelor. Înainte de 89, nu aveai voie să-ți lași barbă și nici părul lung. De ce? Nu exista nici o explicație. Ca să te tundă sau să te radă, miliția recurgea la un truc ieftin: îți cerea buletinul. Unde, desigur,nu aveai barbă și nici plete. pentru că nu ți se primeau poze cu barbă sau plete. Și pentru că nu erai corespunzător fotografiei din buletin, erai tuns și ras. Doar actorii și călugării beneficiau de clemența regimului. Béla Kamocsa povestea în cartea sa de memorii că avea o adeverință de “colaborator” al Studiouriulor din Buftea. Cu așa ceva te lăsau în pace, însemna că joci în filme și ai voie cu barbă. Și pictorii și sculptorii reușeau să păcălească organele, avînd legitimații de UAP, deci fiind artiști. Pentru milițian era greu de făcut deosebirea între actor și artist!
Poate că lui Ceaușescu nu-i erau prea simpatici fondatorii comunismului, Marx, Engels și lenin pe care, de-o pildă, i-a cam ras de prin bibliografii, singurul nume obligatoriu de citat fiind al lui Ceaușescu. În chiar ultimii ani protretele bărboșilor fondatori nu mai apăreau la nici o defilare.Iar marxism -leninismului i-a luat locul, în totatlitate, ceaușismul. O substituire brici!
Parul lung era asociat rockului, un element decadent al capitalismului. Trebuia starpit din nascare. Si barba o fi fost tot vreun simbol d’asta…
îmi permit să http://john-taine.blogspot.ro/2012/08/baietii-fara-perciuni.html
Te prind si te barbieresc si din vorbe te amagesc.
Minciuna, lmbajul de lemn si prostia generalizata erau alte trasaturi ale comunismului.
Cum inertia unui sistem este cu atat mai mare cu cat sistemul este mai gestant ,trasaturile de baza predomina si azi, dupa 22 de ani. Se spune de asemenea ca obiceiurile proaste nu se uita usor si ca prostia din fire n-are lecuire.
Iata un exemplu de prostie fudula : “Sunt o mica parte dintr-o mare ecuatie”.
Sictir slugoi al lui Felix! Intr-o ecuatie nu poti fi decat o necunoscuta, o variabila sau o constanta. Esti de toate si nimic .O mica parte dintr-un mare rahat!
Domnule,
Chestia e tipica lingailor lui Ceausescu, nu neaparat lui.
Sa-ti dau doua exemple, vazute cu ochii mei:
1) Pe platforma Pipera, la intreprinderea IEMI in curte, mergea un barbos, neamt (din RDG). Avea omul treaba pusa la cale pe canale industrial-diplomatice, nu stiu. In vizita la aceeasi intreprindere, si tot in curte in momentul ala, secretarul sectorului 2, Badea, Balan, dracu’ sa-l pieptene, ceva cu “B”.
A sarit efectiv la neamt, l-a luat de barba si l-a tras furios, tipind la el. Treaba s-a lasat cu scandal la nivel de ambasada.
Nebunul de secretar a bagat-o pe mineca.
2) Pe aceeasi platforma, la Electronica, lucram si eu, si aveam un coleg cu barba, ne-mebru PCR.
Lucram la sectia Autoutilare, care era in curtea liceului. Se pregatea o vizita, ceva, ca vine secretarul PCR al fabricii la noi, incepe sa dea indicatii, si il vede pe coleg.
Rosu la fata, ii zice: “Tu mine vii barbierit, sau nu mai vii deloc”
Colegul ii raspunde ferm: “ce spui domnule, in ce calitate legal-constitutionala iti permiti dumneata sa imi comanzi daca sa port sau nu barba si cine iti da dreptul sa spui ca ma poti concedia?”
Am asistat la o totala cadere a secretarului fabricii, nu a mai avut ce spune clar si raspicat, a mormait doar clasicul “las’ ca vezi tu” (colegul nu a vazut nimic).
Concluzia dupa exemplul 2 este ca, daca aveai demnitate (colegul nu avea nici o proptea pe sus, era doar demn), lingaii comunisti isi puneau coada intre picioare si plecau spasiti.
Confirm de spune Vasile , intr-adevarntre 73-77 , purtatorii de plete (ca erau mai multi )erau in permanenta in pericolul de a fi umflati d pe strada si bagati in prima frizerie.
Treaba s-a mai muiat putin dupa 80 dar nu aveai nicicum posibilitatea sa figurezi cu o poza de buletin cu asemenea podabe capilare, pentru ca la baza restrictiei era acest motiv ca nu bate moaca cu cartonul.
Stiu ca odata prin 82 un coleg de serviciu ce avea o mandrete de barba rosie ceva de genul ZZ Top , si plete ascunse sub camasa , care in preziua unei defilari cu prezenta obligatorie se foia si el sa-l inscrie cu vre-un portert sau steag , dar secretarul de partid il refuza categoric zicandu-i ca el este absent motivat si poate sa stea linistit acasa ca astea se interpreteaza.
Gandesc ca aceasta atitudine fata de purtatul de barba si plete era asociata frecvent cu miscarea hipy in mare voga in acea perioada care era interpretata la noi ca o exemplificare a faptului ca, “capitalismul e in putrefactie” uitand sa mentioneze idiologia acestui curent.
Circula un banc pe tema asta atunci:
Se spune ca un trepadus pus cu eradicarea problemei , se prezenta la Tovarasul Ceausescu , cu un automat de tuns , care putea fi amplasat la coltul strazii , bagai moneda si capul intr-o gaoace si imediat te ferchezuia “a-ntaia”,
Dupa faza demo , asteptand hotararea de implementare , un secretar asistent se baga in vorba si zise : dar vedeti , unii cetateni , au capul mai mare , altii au nasul sau barbia mai mare , tigva mai tuguiata …, si oamenii ar putea avea urmari, la care primi imediat replica de la geniul Carpatilor :
Lasa tovarase , asta se intampla numai la prima tunsoare!!! ca dupa aceeea merge…
„Poate că lui Ceaușescu nu-i erau prea simpatici…” — băi, dar voi sunteți oligofreni. De parcă venea ceaușescu pe stradă, în facultăți și uzine. De parcă ceaușescu ar fi ajuns ce-a ajuns fără ZECI ȘI SUTE DE MII DE ACTIVIȘTI PUPINCURIȘTI! Da, activiștii ăia de căcat te voiau ras, nu ceaușescu — care habar n-avea câți tineri se rad și câți nu se rad.
O să rămânem tâmpiți pe vecie dacă îi tot dăm cu „cuplul ceaușescu + CPEx-ul”. Căldura și lumina erau oprite de politruci abjecți care voiau să raporteze economii — ăștia ar fi trebuit linșați în decembrie 1989! Mâncare nu era destulă pentru că alți activiști voiau să raporteze producții cosmice la hectar, din care dacă se exportau X% mai rămânea pentru intern fix sula — ăștia ar fi trebuit linșați în decembrie 1989! Ș.a.m.d.
Sunteți de o debilitate cruntă (gen Lavinia Betea) dacă îl credeți pe ceașcă responsabil personal de toate jegurile făcute de poporul ăsta, prin scursurile sale cele mai de preț, cu funcții la diverse niveluri ale activului de partid.
Faza cu barba era cam asa: in Albania se interzisese purtatul barbii pentru ca oamenii sa poata fi recunoscuti mai usor. La noi probabil s-a mers pe acelasi principiu, dar interdictia nu a fost absoluta ca in Albania.