Posted on
by

Declaraţia lui Ponta despre clovnii care scriu pe bloguri şi competenţii care sînt în Guvern este încă una din obrăzniciile spuse într-o o pauză de gîndire. Nu că ar fi jignit comunitatea de blogheri (din care fac parte din nou) , dar a lovit foarte tare în două personalităţi care scriu pe propriile bloguri: Năstase (care, pentru a-şi nota zilnic gîndurile, trebuie să înşele vigilenţa sistemului penitenciar românesc) şi Iliescu (acest gînditor care ne dă direcţii şi lecţii, renunţînd la clipele de pace pe care i le dă pensia babană). Chiar Ponta, cînd nu e la Guvern, face pe clovnul în blogosferă, sub nume propriu.

Victore, iar ai sfeclit-o: să ştii că există români mult mai competenţi decît colegii cu care guvernezi, care sînt la locurile lor de muncă, prestigioase, în Universităţi de prim rang ale lumii (nu la Cantemir, sau la Sorbonica de Oradea, de unde-ţi recrutezi tu colaboratorii). Hai să-ţi servesc exemplul lui Grigore Pop- Elecheş,un tînăr profesor universitar de la Princeton. A terminat la Harvard, şi şi-a luat masteratul şi doctoratul la Berkley. Fratele lui Grigore, Cristian Pop-Elecheş a fost mai lipsit de spiritul de aventură, în sensul că a făcut toate studiile (universitate, masterat, doctorat) într-un singur loc: la Harvard. Iar acum predă la Columbia University.  Încă un nume? Notează: Vlad Perju, profesor specialist în Constituţie, predă la Boston College. A făcut Facultatea de Drept în Bucureşti, ca tine, şi la Sorbona (aici vă deosebiţi, tu ai mers, în tinereţe,  ca aventurier la Paris, el a mers la studii). Doctoratul şi l-a făcut singur, la Harvard, unde a şi predat o vreme. Hai, încă un nume: Cornel Ban, a făcut Dreptul la Cluj, masteratul şi doctoratul le-a obţinut în State, iar acum predă la Brown University (din Ivy League).

Din păcate, votul lor, dacă se vor duce la Ambasadă ca să şi-l exercite, este egal cu al oamenilor păcăliţi să meargă la vot cu un mic, o bere, un fular şi o pungă de făină. Ei, dar ăsta e farmecul democraţiei! 🙂

 

Posted on
by

Un şofer francez, care lucra la un mare lanţ de magazine, a fost concediat după ce a mîncat doi biscuiţi dintr-un pachet destinat distrugerii (depăşise termenul de valabilitate). Sigur că măsura pare disporporţionată chiar şi în Franţa. Explicaţia angajatorilor a fost că şoferul a încălcat un contract care îi interzicea să mănînce din marfa destinată distrugerii. Respectarea contractelor este esenţială într-o lume civilizată, chiar dacă asta pare în vecinătatea absurdului. Şoferul avea o vechime de 30 de ani în firmă şi nu mai avusese abateri. Cu toate acestea, după proteste ale colegilor din sindicat, omului i s-a dat o sumă compensatorie pentru că a fost dat afară, dar nu s-a putut pune nici într-un chip problema să fie reprimit. Nu se glumşte cu disciplina!

Vă imaginaţi aşa ceva la noi, unde mîncatul din gunoaie face rating la televiziuni?

Posted on
by

Sper că vă mai amintiţi “Proiectul Johannis”. Atunci a ieşit PNL-ul cu el la defilare ca şi cum alt premier în viaţa vieţilor statului român nu s-ar mai fi găsit. Soluţia Johannis, însă, s-a diluat pînă-n ridicol, tocmai din cauza prestaţiei lui Antonescu (Crin, pentru amici, Căcărău pentru vecinii din Isaccea).

Şi ce argumente contra lui Johannis s-ar putea găsi dacă Traian Băsescu s-ar gîndi la el pentru postul de premier? Cum ar scoate cămaşa marii partizani ai acestei soluţii? Hai că asta ar fi o mişcare care ar putea fi greu contracarată de USL. În fond, cine a fost soluţie acum doi, trei ani nu poate să nu fie o soluţie şi acum. Plus că,  lui,  Germania îi răspunde la telefon!

Posted on
by

Vă propun un mic exerciţiu de imaginaţie care nu are nimic blsafemiator în el. Să spunem că Iisus ar veni printre noi, în România, în dorinţa de a ne salva. Şi că s-ar arăta în public, ar vorbi mulţimilor, ar face minuni, pe scurt, ar fi chiar El, Messia. Desigur că aşa fiind, în predicile lui ar condamna securiştii şi plagiatorii. Printre alte păcate, desigur. Imaginaţi-vă că asta l-ar enerva pe Felix, care ar da ordinul de execuţie, în direct, la emisiunea pastorului Gîdea, în ideea că nu avem noi nevoie de lecţii de la alţii veniţi din ceruri, de la cineva care nu e român cu adevărat şi, în plus, nu a votat pentru demiterea lui Băsescu. Vă puteţi imagina asta? Dacă da, înseamnă că nu ne-am pierdut umorul şi încrederea. Dacă nu vă puteţi imagina, înseamnă că a învins Antena 3.

 

Posted on
by

Să spunem că nu la vot trebuie să mergeţi pe 9 decembrie, ci la medic (Doamne fereşte!, folosesc această ipoteză doar în sprijinul micii parabole). Dacă mergeţi la un medic de inimă pentru o afecţiune care vă ameninţă viaţa, sînt convins că îl vreţi pe cel mai bun. Nu veţi întreba “Bre, e pe aici frun medic dă a rămas repetent dă două ori, că eu la el vreau să mă trateze? “.  Nu căutaţi un medic care a chiulit de la ore, care nu s-a pregătit, nu a trecut pe la cabinet decît de două-treoi ori într-un an. Nu vă interesează nici medicul care şi-a furat lucrarea de doctorat, nu? Nu ziceţi :Vreau un medic care nu a făcut nimic în viaţă, nu a fost în stare de nimic, vreau să-i dau şansa să fiu eu primul vindecat de el!”. Sau “Aş avea încredere într-un medic care şi-a turnat familia la Securitate! Ăsta e bun, domnule!”

Oameni buni, dacă propria viaţă nu v-aţi pune-o decît în mîinile unor medici buni, competenţi, serioşi, cu o pregătire ireproşabilă,  atunci de ce credeţi că viaţa ţării trebuie dată pe mîna repetenţilor, a chiulangiilor, a celor care şi-au falsificat diplomele şi titlurile? Merită România să fie stăpînită de turnători? Merită copiii voştri aşa ceva? Eu cred că nu, dar de votat votaţi Dumneavoastră!

 

Posted on
by

Pentru că a început decembrie, iar Bănică şi Hruşcă deja şi-au anunţat spectacolele, zic să recurgem la sensibilitatea deja  pregătită pentru Sărbători. Vă propun să urmăriţi o secvenţă care mi-a fost semnalată de cel puţin trei prieteni de pe net, o secvenţă gingaşă şi puternică. Hai să ne relaxăm acum, că peste o săptămînă, pe la ora asta, se va înroşi internetul de la atîtea exit poluri date în avans! 🙂


Posted on
by

Ieri, la emisiunea festivă de la TVR, o reporteriţă a invitat la microfon văduva unui “erou, militar român care şi-a pierdut viaţa pe cîmpul de luptă din fosta Iugoslavie”. Prima întrebare, extrem de inteligentă, a fost: “cum vă simţiţi astăzi?”. Femeia, ea însăşi, cadru militar a spus o frază standard, lemnoasă, de sezon. După care reporteriţa a spus: “Vă rugăm să ne spuneţi cum şi-a pierdut eroul care a fost soţul dumneavoastră. Răspunsul a fost teribil. “ce să vă spun, a fost vorba de nenoroc, a rămas cu maşina fără frînă şi a căzut într-o prăpastie”. Doamne iartă-mă, dar e vorba de o moarte fără nimic eroic, sigur, petrecută pe cîmpul de operaţiuni militare, dar o moarte care nu a venit de la duşman, ci din precara înzestrare a trupelor noastre, de la neglijenţa unei inspecţii tehnice. A fost vorba de un accident, nu de o luptă.

Această fază jenantă, pentru că banalizează şi mai mult ideea de eroism, putea fi evitată simplu: dacă reporteriţa ar fi făcut o minimă documentare, sau dacă ar fi pus întrebarea înainte de a intra în emisie ca să ştie despre ce e vorba. Se vede că nici în jurnalism nu mai funcţionează frînele.

Posted on
by

 

Am ales pentru azi o imagine simplă, sugestivă, curată, o lucrare a prietenului meu, pictorul Constantin Răducan. La Mulţi Ani, România!

 

Posted on
by

Citesc în Le Figaro un articol despre prima moschee “gay friendly” deschisă aproape de Paris (în Val-de-Marne) într-o sală împrumutată de la un călugăr budhist. Iată un exemplu de ecumenism! Iniţiatorul acestui moschei este  Ludovic-Mohammed Zahed, un francez de origine algeriană, căsătorit cu un sud-african (în foto,  LMZ este în dreapta). “Homosexualitatea nu este condamnată nicăieri, nici în Coran, nici în Sunna. Dacă profetul Mahomet ar trăi, ar căsători cupluri de homosexuali” -zice Zahed.

Să-l vedem cum se descurcă în lupta cu, pardon de expresie, fundamentaliştii coreligionari!

 

Posted on
by