Două fapte apropiate cronologic între ele.

Duminică, 20 octombrie, în Cairo (suburbia Warak), la ieşirea de la o nuntă coptă (creştină, adică, de rit copt) doi oameni mascaţi, pe motocicletă, au tras cu mitraliera în cei care ieşeau din biserică.  Patru morţi şi18 răniţi. Printre cei ucişi, o fetiţă de 12 ani.

Marţi, 15 octombrie, premierul Ayrault şi ministrul de Interne francez, Manuel Valls, au participat, la Marea Moschee din Paris, la festivităţile prilejuite de Aid el-Kebir, o mare sărbătoare musulmană. Cu această ocazie, premierul francez a spus: “Prin voi, salut o mare religie a Franţei. Apreciez locul său în ţara şi în istoria noastră. ….”

Monseniorul di Falco, episcop de Gap şi Embrun, o personalitate activă a catolicismului francez, a recurs la o ironie îndreptată spre  cei doi demnitari. A apreciat deschiderea spre religie a statului care, pe de altă parte,  se laudă cu laicitatea sa indiscutabilă şi, după modelul participării la sărbătoarea musulmană, i-a invitat  pe cei doi la evenimentele unei alte mari religii a Franţei, catolicismul. Prelatul şi-a manifestat încrederea că această deschidere va determina guvernul să apere şi creştinii discriminaţi şi i-a invitat pe cei doi oficiali la Catedrala din Gap, fie de Miercurea Cenuşii, fie de Paşte. Cei care cunosc puţin viaţa publică din Franţa vor înţelege această ironie fină şi puternică în acelaşi timp.

 Iartă-ne Basarabia că n-am prea fost la mitingul autorizat. Am văzut de cîteva zile afişe, pregătiri, îndemnuri, liste făcute la metrou, dar noi nu sîntem aşa, nouă ne place să ne adunăm spontan, fără autorizaţie, pe facebook. Tu, dragă Basarabia,. nu eşti un subiect cool, pe noi ne interesează un sat din Apuseni, nu o ţară soră de peste Prut. Asta e situaţia, te rugăm să ne înţelegi. Nouă ne place să strigăm slogane haioase gen “Roşia şi Pungeşti, două inimi româneşti”. Basarabia nu rimează aici, chiar dacă, poate, are şi ea o inimă românească. Noi îi urmăm pe liderii noştri, Claudiu Crăciun, Mircea Toma, Remus Cernea. Ei nu au primit nici o indicaţie să mergem la miting, aşa că nu am mers. Am mers tot la ce ştim noi, la chestia cu Roşia Montană că ne place cum iese, cum facem mişto de cine ni se opune… Noi sîntem contra gazului de şist, nu pentru Unire. Nu te supăra, Basarabia, nouă ne plac produsele tale, mai ales alea culturale, ne place să ascultăm muzica ta, cu Zdob şi Zdub, cu Pavel Stratan. Părinţilor noştri le plăcea şi de Vieru, poetul, şi de soţii Aldea-Teodorovici. Erau simpatici. Dar nu suficient încît să ieşim azi la miting. Dacă vreţi să milităm pentru voi, băgaţi ceva exploatări cu cianură, că sărim ca arşi, ne adunăm, cîntăm, uniţi salvăm,  mergem pe bicicletă, îi spargem şi capul lui Daniel Barbu, la o adică. Dar chestia asta cu Unirea, nu ne amestecăm. Că se supără Vasilică Ernu şi Costi Rogozanu.

Iartă-ne Basarabia, dar, sinceri să fim, nu avem fonduri să ne adunăm, să facem colante din alea haioase, să lipim afişe. Să ştii, Basarabie, dragă, că ai potenţial. Ne-a plăcut ce ai cîntat, deşi nu am înţeles aluzia :”Of, of, mama mea,. Vai, sărmana Basarabia! Basarabie frumoasă,. De trei ori ai fost mireasă. De trei ori ai fost mireasă. Şi a patra ai fost arsă. Of, of, mama mea,.” E mişto chestia cu mireasa, poate o folosim şi noi la mitingurile astea, neautorizate, cu Roşia Montană. Facem o mie de rochii de mireasă (dacă obţinem fonduri) şi punem de  o “nuntă fără cianuri! ”

Iartă-ne Basarabie, sperăm să te descurci şi singură. Că şi noi sîntem singuri împotriva capitalismului!

Citesc, stupefiat, următorul fragment de articol: “Ministrul de Interne, Radu Stroe, a dezvăluit pentru gândul că a existat o decizie politică prin care li s-a permis protestatarilor să blocheze bulevardele, atâta timp cât s-au comportat civilizat.”

Să traduc?

” Ministrul de Interne dezvăluie că i se rupe-n paişpe de lege, că nu-l interesează ca ea să fie respectată, cîtă vreme cei care o încarcă sînt nişte foşti votanţi ai formaţiunii politice care l-au adus la Putere. Şi care sînt îmbrăcaţi frumos şi se dau cu parfum, cîntînd cîntece mobilizatoare . Dacă vor striga Jos Ponta! (ceea ce nu e defel plauzibil, că doar “avem oameni infiltraţi acolo, de la Claudiu Crăciun la alţii, mai puţin cunoscuţi”) Jandarmeria va primi ordine precise de dispersare a manifestanţilor care încalcă legea”.

Deci, puterea ia decizia politică de a permite şi a încuraja încălcarea legii. Aşa ceva, pînă acum, eu, unul, nu am mai auzit. Dar sînt convins că rezerva de ipocrizie şi preacurvie politică a Guvernului Ponta e inepuizabilă.

Stimată Doamnă Angela Merkel, am aflat că în curînd vă veţi întîlni cu Victor Ponta, premierul USL. Nu ştiu dacă staff-ul Dvs. v-a dat toate referinţele despre acest oaspete, aşa că mă simt dator să vă informez (la caz că-mi citiţi blogul! 🙂  că Victoraş este un mare mincinos, şi nu doar din cei care mint în campanie electorală, nu, el minte cum bea apă. Nu vă bazaţi pe ce vă spune azi, mîine s-ar putea să spună contrariul. În plus, Victor Ponta e un plagiator dovedit, chiar dacă a desfiinţat comisiile care au constatat plagiatul şi a înfiinţat o alta care l-a spălat. Experţi internaţionali serioşi au fost ridiculizaţi de o echipă de strînsură care a spus că albul e negru şi că minciuna e adevăr. Dacă aţi ajuns la momentul în care încep să vă placă plagiatorii, atunci, poate o chemaţi înapoi pe ministra de la Educaţie, doamna Annette Schavan şi pe domnul Ministrul al Apararii, Karl-Theodor zu Guttenberg, care au demisionat cînd au fost acuzaţi de plagiat. Dacă exigenţele europene dictează o astfel de măsură în cazul demnitarilor prinşi cu furtul intelectual, nu ne desconsideraţi iertîndu-l pe oaspetele Dvs. Victor Ponta. Aplicaţi acelaşi standard! Dacă îl acceptaţi ca atare şi nu-i spuneţi nimic de plagiat, înseamnă că jigniţi  românii care cred că sînt în Europa şi care cred că cinstea este una dintre valorile fundamentale pe care o trebuie să o apărăm.

Dacă aţi luat decizia să-i amintiţi de plagiat, aveţi grijă că e foarte obraznic şi vă va întoarce vorba una-două înapoi. Îl liniştiţi relativ repede dacă-i spuneţi ironic “Ei, dottore, dottore…”

Şi ar mai fi ceva: întrebaţi-l ce mai face prietenul lui pe care-l susţine pentru preşedinţia României. E vorba de un repetent, Crin Antonescu, unul care acum un an vă miştocărea pe la televiziunile unui securist şi vă ruga să-l luaţi pe Traian Băsescu la Dvs şi să-i daţi un loc de joacă.

Doamnă Angela Merkel, nu vă ma reţin, ştiu că sînteţi ocupată. Doar un sfat: nu-l ţineţi mai mult de jumătate de oră în birou, că, altfel, la întoarcere, va spune că a fost să guverneze puţin în Germania. Exact aşa a făcut cu o vacanţă în Catania devenită masterat!

Citesc pentru prima dată, astăzi, site-ul unui mare om pe care, pe nedrept, nu l-am elogiat pînă acum.: Niels Schnecker. Desigur, l-am văzut pe la diverse televiziuni, dar una e imaginea din turbionul catodic, alta e imaginea așezată a acestui multilateral talent. NS este un om enciclopedic, aflăm de pe blog, e prezent, adică, în 21 de enciclopedii ale personalităților mondiale (și românești)într-o singură viață de om. Douăzecișiunu, simt nevoia să scriu și cu litere!  Și e membru în comitete și comisii din lumea largă. De pildă în World Federation of Europeans (pe care, din păcate, nu am găsit-o pe internet, dar se poate să nu fi căutat eu bine). Mă bucur că acest talent extraordinar a fost și Ambasador American  din moment ce i s-a atribuit titlul de Sovereign Ambassador al Ordinului Ambassadorilor Americani. Și altele, și altele. Nu pun la socoteală isprăvile militare ale domnului Niels Schnecker, pe site nu se vorbește despre ele, pesemne că nu se ridică la înălțimea celorlalte calități. Nu știu cîți dintre compatrioții noștri se mai pot mandri cu calitatea de membru al Lions Club Internațional, unde se știe că nu poți intra cu una, cu două, iar locurile sînt limitate! Să nu uităm, iarăși, faptul că NS este vorbitor a 9 limbi străine: Româna, Germana, Engleza, Franceza, Italiana, Ebraica, Yiddish, Afrikaans și, ultima pe listă cu voia dumneavoastră, LATINA! Din păcate, însă, reputatul analist financiar nu poate ține conferințe decît în șapte din aceste limbi. În Yiddish și în latină nu poate ține conferințe, nu știu din ce motive. Păcat. Păcat, de asemenea,  că și site-ul dumnealui care poate fi citit în mai multe limbi, nu are o variantă în latină. Ar fi interesant, ar avea cardinalii de la Vatican (și Papa) ce citi. Ceea ce este îmbucurător pentru toți cetățenii români și străini, însă, e faptul că-l pot întîlni pe Niels Schnecker, în caz că organizează evenimentele prevăzute aici. Așadar, chiar un botez se încadreză, dacă e vorba, desigur, de un eveniment VIp și/sau internațional.

MIe, unul, îmi pare rău că acest adevărat geniu nu a ajuns director la SNCFR. Pentru că el chiar era Marfă, frate!

Drumul spre Iad, se spune, e pavat cu bune intenţii. Şi, aş mai aduga eu, cu brevete de invenţii. Nu, nu mi-o luaţi în nume de rău pentru titlu şi pentru ce voi spune în această postare! M-am bucurat cînd am văzut că, din nou, România s-a afirmat la Geneva, la cel mai mare salon de invenţii din lume. An de an inventatorii români obţin premii, diplome, recunoaştere. Aparent, Marele premiu de la acest salon e un fel de Premiu Nobel al invenţiilor. Spun aparent pentru că am avut curiozitatea să deschid Palmaresul ediţiei din acest an al Salonului, cea în care România (de fapt nişte români, nu toată România) a luat Marele premiu. M-am uitat dacăexistă prin acest palmares vreo mare Universitate de cercetare din cele recunoscute mondial. Niciuna. Hopa! Dacă e printre cei care au înmînat premiile vreun laureat Nobel. Niciunul. Nu am zărit nici japonezi, nici americani, nici englezi. Cum, ei nu inventează? Poate că inventează, dar nu participă la Geneva. În schimb participă două universităţi din Iran. Şi din Arabia Saudită. Plus Universitatea din Sibiu, care dă şi un premiu, Lucian Blaga, (probabil după numele unui mare inventator!), plus miniserul Educaţiei din România, ţară în care s-au tăiat fondurile pentru cercetare! Nu vă mai plictisesc cu alte detalii, nici cu mari inventii premiate (o umbrelă a luat premiu, de pildă!). Vă semnalez ceva ce sună a şuşă de la o poştă. Citez, aproape la întîmplare,  din palmares:

“PRIX LUCIAN BLAGA, UNIVERSITÉ DE SIBIU DE ROUMANIE
remis par le Prof. Constantin OPREAN, Recteur,
au Professeur Docteur Ferdos HAJIAN PASHAKOLOAEE, d’Iran, pour sa conception
d’une façon de parler aux professeurs d’enfants et à leurs familles.”

(premiu dat unui prof iranian pentru concepţia sa referitoare la modul de a vorbi profesorilor de copii şi famiiilor lor)

La schimb,profesorul iranian oferă şi el un premiu

“PRIX DE L’UNIVERSITE ISLAMIQUE AZAD – R.I. D’IRAN
remis par le Professeur Docteur Ferdos HAJIAN PASHAKOLOAEE, Président de
l’Université AZAD, Branche de Tehran,
à Monsieur Liviu Daniel GHICULESCU et alea, de Roumanie, pour leur équipement pour
usinage simultané des structures de micro-fentes par électro étincelage érosif.”

Nu neg, o fi mare eveniment Salonul de la Geneva, dar cu astfel de gesturi de cumetrie, eu, unul, sînt convins că e vorba de o şuşă!

Gata, ca să nu vadă pălmaşul francez că o duce din ce   în ce mai prost, că preşedintele Hollande este la cea mai joasă cotă de popularitate atinsă de vreun preşedinte al Franţei, socialiştii majoritari se grăbesc să consfinţească administrativ familia homosexuală. Să abată discuţia într-o direcţie greşită, evident. Ca o primă măsură, se modifică Livretul de familie, care nu va mai avea, normal, rubrica pentru “tată” şi rubrica pentru “mamă”, el va putea fi “tată” şi tată” sau “mamă” şi “mamă”. Asta deschizînd, desigur, drumul spre adopţie. Exact ceeea ce au respins milioane de francezi ieşiţi în stradă împotriva acestei legi. Dar prea puţin le pasă guvernaţilor socialişti de ce vrea poporul. Au refuzat dialogul cu toţi cei implicaţi, au refuzat ideea unui referendum. Şi galopează pentru a duce la bun sfîrşit această prevedere legislativă care a provocat scandal în viaţa publică. Cum spunea un comentator francez, Hollande face o prioritate din căsătoria pentru toţi, deşi el nu a fost în stare să se căsătorească cu Segolene Royal, femeie cu care a stat niste ani buni şi cu care a făcut patru copii! De altfel, Hollande nu este nici acum căsătorit, în vizite oficiale fiind însoţit de cea cu care stă acum, o fostă jurnalistă devenită Prima Concubină a Franţei!