Posted on
by

Drumul spre Iad, se spune, e pavat cu bune intenţii. Şi, aş mai aduga eu, cu brevete de invenţii. Nu, nu mi-o luaţi în nume de rău pentru titlu şi pentru ce voi spune în această postare! M-am bucurat cînd am văzut că, din nou, România s-a afirmat la Geneva, la cel mai mare salon de invenţii din lume. An de an inventatorii români obţin premii, diplome, recunoaştere. Aparent, Marele premiu de la acest salon e un fel de Premiu Nobel al invenţiilor. Spun aparent pentru că am avut curiozitatea să deschid Palmaresul ediţiei din acest an al Salonului, cea în care România (de fapt nişte români, nu toată România) a luat Marele premiu. M-am uitat dacăexistă prin acest palmares vreo mare Universitate de cercetare din cele recunoscute mondial. Niciuna. Hopa! Dacă e printre cei care au înmînat premiile vreun laureat Nobel. Niciunul. Nu am zărit nici japonezi, nici americani, nici englezi. Cum, ei nu inventează? Poate că inventează, dar nu participă la Geneva. În schimb participă două universităţi din Iran. Şi din Arabia Saudită. Plus Universitatea din Sibiu, care dă şi un premiu, Lucian Blaga, (probabil după numele unui mare inventator!), plus miniserul Educaţiei din România, ţară în care s-au tăiat fondurile pentru cercetare! Nu vă mai plictisesc cu alte detalii, nici cu mari inventii premiate (o umbrelă a luat premiu, de pildă!). Vă semnalez ceva ce sună a şuşă de la o poştă. Citez, aproape la întîmplare,  din palmares:

“PRIX LUCIAN BLAGA, UNIVERSITÉ DE SIBIU DE ROUMANIE
remis par le Prof. Constantin OPREAN, Recteur,
au Professeur Docteur Ferdos HAJIAN PASHAKOLOAEE, d’Iran, pour sa conception
d’une façon de parler aux professeurs d’enfants et à leurs familles.”

(premiu dat unui prof iranian pentru concepţia sa referitoare la modul de a vorbi profesorilor de copii şi famiiilor lor)

La schimb,profesorul iranian oferă şi el un premiu

“PRIX DE L’UNIVERSITE ISLAMIQUE AZAD – R.I. D’IRAN
remis par le Professeur Docteur Ferdos HAJIAN PASHAKOLOAEE, Président de
l’Université AZAD, Branche de Tehran,
à Monsieur Liviu Daniel GHICULESCU et alea, de Roumanie, pour leur équipement pour
usinage simultané des structures de micro-fentes par électro étincelage érosif.”

Nu neg, o fi mare eveniment Salonul de la Geneva, dar cu astfel de gesturi de cumetrie, eu, unul, sînt convins că e vorba de o şuşă!

 

Posted on
by

Răspunsul este NU. Probabil că știți că Ponta i-a cerut lui Crin să-l pedepsească pe SRS, zis Ciripoi, cu nume de cod Deleranu pentru atitudine anti-PSD. Chiar dacă cereea a fost serioasă,Crin nu se va sinchisi să răspundă în nici un fel. Pot chiar să-mi imaginez că îl va suna pe Ciripoi să-l felicite pentru că i-a enervat partenerul. Nici vorbă să fie dat afară. Ciripoi este util acolo unde este, protejat, oarecum, de imunitatea parlamentară, gata să îndrepte furtunul cu dejecții din dotare pe oricine are boală “Șefu””. Iar șefu’ cam are boală pe mulți, așa că Ciripoi nu rămîne șomer.

 

Îl cunosc pe SRS din 1980, pe cînd era la Viața Studențească, o redacție ceva mai spălată, în care toată lumea se ferea de el, știau sau bănuiau că-i turnător. S-a dovedit că a fost. Și nu unul oarecare, ci un turnător cu inițiativă, activ, creativ în ceea ce privește răul pe care-l poate face oamenilor. Paradoxal, lui îi face bine să facă rău. Pentru cei născuți mai tîrziu, (re)povestesc o legendă în legătură cu Ciripoi. Deja lucra la Informația Bucureștiului, că depășise vîrsta pentru Viața Studențească. Ei, și cum era el plin de idei, la un moment dat Ciripoi anunță că-și depune carnetul de partid. Și, se spune, chiar l-a depus. Poate nu știți și nu vă imaginați ce însemna asta, ca act public. Însemna că Ciripoi este un super-curajos, un dizident cu sînge-n instalație. Încet și pe furiș, oameni cu un curaj mai șters sau inexistent s-au apropiat de Ciripoi și l-au felicitat. Legenda spune că după vreo două luni de colectat felicitări și declarații de solidaritate, Ciripoi și-a luat carnetul de partid de la secretarul BOB. Apoi, înrmat cu o listă amplă de cetățeni care sînt împotriva politicii partidului, Ciripoi s-a prezentat la cine trebuie, dîndu-i în vileag pe admiratorii dizidentului SRS!

Posted on
by

Întrebat de ce a plătit purcoiul de bani pentru a “închide” cheltuielile din Trofeul Calităţii, Năstase a spus că nu va răspunde, deocamdată. Cineva se întreba de ce a plătit dacă se consideră nevinovat. Da, asta e o întrebare. Că doar nu e mare făcător de bine care inventează Trofeul Carităţii. Deci, implicit, Năstase recunoaşte că e vinovat. S-ar putea să vină momentul în care  Tribunalul îl găseşte vinovat şi în dosarul Zambaccian, unde îl aşteaptă zece ani de Jilava. Dar asta nu ar trebui să-l sperie prea tare pe gînditorul politic Năstase. Va avea răgazul să scrie noi cărţi şi să lase ceva important în urma sa. Vă daţi seama, dacă în cîteva luni a reuşit să scrie un ditamai cărţoi, în zece ani va produce un raft de bibliotecă.

Adriene, eşti la maturitatea gîndirii politice. Ai idei, eşti creativ, e momentul să laşi o operă impresionantă în urma ta! Pînă la urmă, asta rămîne, nu intrigăraia din PSD! Du-te acolo unde ai linişte să scrii, să gîndeşti, să împlineşti o operă de mare gînditor. Restul e gargară! Eu, unul, mă angajez să cumpăr toate cărţile pe care le vei scrie în laboratorul de creaţie de la Jilava! Du-te, scrie, ruinează-mă!

Posted on
by

V-aţi săturat de reclame tîmpite? Vă propun să urmăriţi un clip publicitar făcut cu inteligenţă, creativitate, umor. E o reclamă pentru Canal+ Cinema. E o încîntare, mă amuz ori de cîte ori o privesc!


Posted on
by

DE cîteva zile am terminat cel de-al doilea roman (primul se numeşte Lindenfeld) . În curînd îl voi reciti şi edita. Apoi, în toamnă, îl puteţi citi şi Dvs., va fi publicat de editura Polirom. E vorba despre un roman care are în centrul lui deportările din Transnistria şi drama de la Odessa, două momente deloc onorabile din istoria noastră… Pînă cînd veţi putea citi tot romanul,  vă ofer două fragmente publicate, în premieră, de revista Orizont din Timişoara, în numărul pe aprilie, număr în care mi s-a făcut onoarea de a apărea, cu fotografia, chiar pe copertă. Găsiţi fragmentul în PDF. la linkul de mai jos

http://www.revistaorizont.ro/arhiva/aprilie2013.pdf

Posted on
by

Gata, ca să nu vadă pălmaşul francez că o duce din ce   în ce mai prost, că preşedintele Hollande este la cea mai joasă cotă de popularitate atinsă de vreun preşedinte al Franţei, socialiştii majoritari se grăbesc să consfinţească administrativ familia homosexuală. Să abată discuţia într-o direcţie greşită, evident. Ca o primă măsură, se modifică Livretul de familie, care nu va mai avea, normal, rubrica pentru “tată” şi rubrica pentru “mamă”, el va putea fi “tată” şi tată” sau “mamă” şi “mamă”. Asta deschizînd, desigur, drumul spre adopţie. Exact ceeea ce au respins milioane de francezi ieşiţi în stradă împotriva acestei legi. Dar prea puţin le pasă guvernaţilor socialişti de ce vrea poporul. Au refuzat dialogul cu toţi cei implicaţi, au refuzat ideea unui referendum. Şi galopează pentru a duce la bun sfîrşit această prevedere legislativă care a provocat scandal în viaţa publică. Cum spunea un comentator francez, Hollande face o prioritate din căsătoria pentru toţi, deşi el nu a fost în stare să se căsătorească cu Segolene Royal, femeie cu care a stat niste ani buni şi cu care a făcut patru copii! De altfel, Hollande nu este nici acum căsătorit, în vizite oficiale fiind însoţit de cea cu care stă acum, o fostă jurnalistă devenită Prima Concubină a Franţei!

Posted on
by

Nu ştiu alţii cum sînt (şi poate nici nu mă interesează!), dar eu, unul, aştept ziua în care Felix va fi vizitat de poliţişti cu mandatul. Ca optimist incurabil, cred că acea zi va veni. Vă daţi seama ce bocete şi ce proteste la cele trei antene puse una peste alta?  Credeţi că Felix va purta şi el un fular din ăla scump? Singura lui salvare ar putea veni de la oengeurile de protecţie a animalelor care să ne explice că varanii sînt protejaţi. “Curat protejaţi, da’ umflaţi-l!”

Ţin un vin bun pentru ziua aia. Şi cred că-mi cumpăr o cravată nouă pe care să mi-o pun. Abia aştept.

Posted on
by

Mă gîndesc de ceva vreme să-mi adun într-un volum farsele pe care le-am făcut în comunism (vorbesc de cele publicate în reviste şi almanahuri). Cred că fotografia de mai jos ar putea figura ca “ilustraţie pentru acele vremuri” şi i-aş face loc în respectivul volum.. Dacă această fotografie s-ar fi publicat în presa oficială, dacă ar fi circulat, cred că războiul rece n-ar mai fi ţinut atît de mult! Nu ştiu unde am văzut acum cîteva zile această fotografie şi-mi cer scuze de la cel care a semnalat-o pe twitter : nu mai ştiu cine m-a trimis spre ea. Iar site-ul de unde am luat imaginea spune despre sursa primară că ar fi necunoscută. Pentru cei născuţi mai tîrziu, direct în tricouri şi cu şepci Che Ghevara, omul din imagine este Leonid Brejnev şi a condus Uniunea Sovietică. A maltratat, direct sau indirect, vieţile a milioane de oameni.


Posted on
by

Nu am văzut interviul, dar am citit fragmente din declarațiile făcute, recent, de Dinu Patriciu. Trist, dar “Sic transit gloria mundi”. Cel mai bogat român, la un moment dat, își poate cîștiga un binemeritat loc în topul celor mai de compătimit români. Patriciu a pierdut cam tot. Dar a pierdut pe barba sa. Dovadă că s-a priceput să facă primii bani (deh, afaceri cu statul cînd sînt ai tăi la putere s-au mai văzut!), dar nu s-a priceput să-i plaseze. Ideea cu magazinele mic.ro mi s-a părut tîmpită din start. Unii prieteni ai mei au văzut ceva tare în asta, sursă permanentă de cash etc. De atunci mi s-a părut că planul de afaceri respectiv este a unui buticar din 90 care importa bere la cutie aproape expirată. Un plan care s-a dovedit găunos. Au rămas fără slujbă niște mii de oameni după eșecul ăsta, başca nişte buticuri cinstite, de cartier, închise din cauza concurenţei microsiene. Imobiliarele, iarăși, o idee născută moartă.  Să nu mai vorbim de presă, unde Patriciu a dat cu oiștea-a numită Peter Imre în gardul de la Casa Presei. Ei, și aici au rămas fără slujbe niște oameni (de la edițiile locale și internaționale care s-au închis încă pe vremea lui). Ar mai fi în pomelnic Fundația Dinu Patriciu care a lăsat fără bursele promise sute de tineri. Eșecurile lui Dinu Patriciu pot fi un cîștig pentru cei care vor să facă afaceri. Le va arăta cum nu se fac.

În materie de viață politică, putem să-i mulțumim lui Patriciu pentru “implementarea” lui Crin Antonescu, al cărui susținător a fost de la început. S-a fript și la acest capitol.

În rest, să-ți trăiască ficatul nou, să-ți fie de bine, Dinu Patriciu

Posted on
by

V-aţi pus vreodată întrebarea dacă dorinţa unei părţi a românilor de a intra în spaţiul Schengen este suficientă? Vi s-a părut că ni se face o nedreptate? Priviţi imaginile de la Congresul PCR PSD. Adrian Năstase, un puşcăriaş condamnat de o justiţie care era pe cale să se însănătoşească, a fost vedeta acestui Congres. A fost aclamat şi primit cu urale. De ce? Pentru că toţi cei care l-au aplaudat se identifică, într-un fel, cu el: li se pare normal să fure şi să nu fie pedepsiţi. Năstase e victima pentru că a  fost întemniţat. Pentru ca asta să nu se mai repete, trebuie izbucnit în urale.

În Franţa, guvernată tot de socialişti (şi pesediştii spun că sînt socialişti), fostul ministru al bugetului a fost prins cu minciuna. Avea nişte bani dosiţi în Elveţia. Nu bani furaţi, bani pecare voia să-i scuteascâă de rapacea impozitare franceză. Cînd s-a dovedit fapta, ministrul a demisionat din Guvern, a fost exclus din partid şi şi-a dat demisia şi din rîndul  deputaţilor francezi.

Revin: la noi Năstase a furat milioane, a fost prins cu nişte nimicuri şi condamnat la doi ani din care a executat în lux cîteva luni. Laş, a încercat să se sinucidă, dar şi de asta se pare că i-a fost frică, vestitul vînător a ratat ţinta. Acum e primit cu urale de foştii săi tovarăşi şi, prin asta, Justiţia e intimidată şi pusă la zid.. Vi se pare că merităm să intrăm în Schengen?

Sursă foto EVZ