Am intrat în posesia unei fotografii care arată cîtă dreptate avea Andrei Marga atunci cînd afirma că, prin participarea ţării noastre la Salonul de Carte de la Paris, relaţiile româno -franceze au cîştigat în lărgime şi în adîncime. În imaginea de mai jos îl vedeţi pe soţii Marga, în centrul mesei semi-rotunde, bucurîndu-se de toată atenţia suitei. Cum fotografia primită din surse care îşi păstrează anonimatul (şi, deci, şi slujba) era însoţită şi de un text, vi-l ofer între ghilimelele de rigoare:
“Tovarășul Andrei Marga si tovarășa Felicia Delia Marga (foto centru) prezidînd una dintre șezătorile literare organizate la Salon du Livre, 2013. Casa maramureșană din fundal, taburetele amintind de Coloana brâncușiană, masa rotunda ca semn al binecunoscutei ospitalități românești, dar mai ales pomul cunoașterii, roșu și avîntat, care domină standul cu ramurile sale, au contribuit și ele la momentele de deplină afirmare a spiritualității neamului în chiar inima citadelei culturale europene care este Parisul.”
iar e in concediu ‘omul de la corectura’? Andrei Marga nu Mara…:)
Am cumparat la targ o carte despre romanii din Franta scrisa de Irina Pavlovici.
‘Cu dragoste, despre un popor de cuci.’
Cu permisiunea Dvs, o recomand si cititorilor acestui blog.
a îmbătrînit omul de la corectură!Mulţumesc pentru observaţie. La ce editură a apărut cartea? dacă vreţi să-i faceţi o prezentare şi să trimiteţi şi o fotografie a copertei , le putem publica pe acest blog. Aştept cu interes! Daţi un semn!
“Un alt debut este și cel al Irinei Pavlovici. Cu dragoste despre un popor de cuci (Editura Vremea, 2013, cu o generoasă prefață a editoarei Silvia Colfescu, care, discret, moșește cu folos mulți autori români ce bat la ușile literaturii) este tot un roman. Și tot cu români, dar nu cu cei de la București, ci trăitori într-un Paris unde o duc – se pare – mai bine ca la mama acasă. Autoarea are o bună știință a portretizării și decupajului existențial. Trecem peste aspectele autobiografice – Irina Pavlovici este matematiciană, are un băiețel de opt ani și o familie împlinită – care în mod cert au glisat și în roman, și încercăm să deslușim despre ce este vorba. Simplu. Parisul nu crede în lacrimi, dacă ar fi să parafrazăm un film emoționant al lui Vladimir Menșov. Viața merge înainte, și la Paris ca și la București. Cu necazuri și bucurii, mai un chefuleț, mai o sarma, mai o bîrfuliță, o plimbăreală pe Boul’ Mich, se poate trăi oricum. Merge? Merge. Băieți și fete de diferite vîrste și profesii se intersectează de această dată și cu dorul-dor de țară și cu trecutul lăsat acolo unde eroii lui Măceșaru îl digeră mult mai scrîșnit. Jan, Thomas, Michael combat cu eroina care duce greul mărturisirii asumîndu-și o omniscientă voce auctorială. Se mănîncă, se bea, se schimbă sentimente, la Paris ca și la Londra, Sinaia sau Amsterdam, românii sînt ei înșiși. Restul sînt detalii. Bune secvențe cinematografice aglutinează Irina Pavlovici în acest roman. Și parcă lipsește ceva, o anume miză, un chichirez narativ care să (re)lanseze un destin, o viață, o carte. Ceva lipsește, parcă. Chiar dacă e viață din plin în acest roman franco-român, iar personajele sînt autentice și creditabile. Să apară ceva. Un accident, o moarte sau o dragoste adevărată. Nu știu, nu am imaginație de prozator. Eu citesc și atît. Eroina va naște și are îndoieli în privinţa paternității. Numai mamă să nu fii în aceste condiții.”
(Autor: Cristina Manole, în http://www.observatorcultural.ro/index.html/articles|details?articleID=28382)
http://www.edituravremea.ro/cu-dragoste-despre-un-popor-de-cuci
Dezbaterea asta e ceva oficial? Chiar daca dna Marga era prezenta, ea nu avea ce sa caute la masa de discutii decat daca era o masa cu scriitorii si partenerii lor de viata. Lucrurile astea sunt foarte bine codificate in diplomatie, din cate stiu (fie ea si culturala). Acum sigur nu putem sa il jignim pe dl Marga facandu-l diplomat
Impresionant decor, Bijule! Iar pomul cunoasterii, chiar coplesitor, vai de mama şi viitorul acestui “popor de cuci” (inspirat titlu de carte!).
În centru:
a. fetele de la căpâlna
b. călușaru
c. oana zăvoranu în ie și blugi recitând două puncte.
Tovarasul si tovarasa Marga in vizita la Paris la salonul de carte! Servit Patria! sa traiti!
Tovarasii academicieni ai natiei de renume mondial Marga la salonul de la Paris!
A fost invitat si tovarasul Dottore dar a pierdut microbuzul .
Tovarasii si tovarasa Ponta Daciana Sarbu si socrul dansilor Ilie Sarbu (preot la baza) in guvernul Ciorditorilor , in Sparlamentul roman si dansa in Parlamentul European.Sa traiti!
Tovarasul si tovarasa Cacarau , “dansul” ,vorba moldoveanului : “am calcat pe dansul” ,sef in senatul Romaniei, tovarasa (a doua, ca prima s-a aruncat de la etaj in cap) pe listele partidului kaka-maka-ga-ga-ga in PE si “consiliera ” a voinicului Patriciu .( “De azi linistea ta s-a terminat”, dau cu ficatul in tine de-ti iese galbeneala pe nas). I-a iesit lui pe cur si gura!
Tovarasa Corina Cretu -fata batrana si consortul salvator tov. Cretu , “dansa” in PE pe lista tov. Ilici, dansul capitalist de cumetrie pe mandatul tov. Ilici plang unul pe umarul celuilalt si impreuna pe umarul sarmanilor pensioneri.
Tovarasul si tovarasa Vanghelie -primar si deputata!
Ce frumos!
Ce or mai face tovarasul si tovarasa Geoana dragostea mea?
acum înţeleg, Marga e atât de ocupat cu ICR-ul şi în planurile grandioase de reformare că nu mai trece pe-acasă cu lunile, deci când să se întâlnească cu nevasta? Trebuie să-şi facă timp când poate şi el. Numai bine a picat deplasarea asta, ca să nu mai zic că-i chiar la Paris! Ar fi fost culmea să rateze aşa ceva.