Adriene, cred că-ţi aminteşti că ne tutuim şi nu iei ca pe o lipsă de respect faptul că mă adresez persoanei tale direct, la a doua singular. Tu ai început, la tine pe blog, eu am continuat, la mine pe blog. De atunci a trecut ceva vreme, tu m-ai făcut pe mine sinecurist, justiţia te-a făcut pe tine puşcăriaş. Eu nu m-am supărat pe tine, că nu aveai dreptate, tu te-ai supărat pe justiţie, că avea dreptate. Aşa merg lucrurile. Înţeleg c -ai scris o carte într-o lună, că ai ţinut conferinţe colegilor tăi, în fine, că ai avut un comportament exemplar ca să ţi se reducă pedeapsa. (Doctorate cu bucluc nu ai mai condus, nu?) Ai scris pe blog mai des decît permite legea, iar asta, într-o ţară în care legea e lege şi egală pentru toţi, ar fi o circumstanţă agravantă în raport cu dorinţa ta de a ieşi mai repede. Ai scris, deci, pe blog, ne-ai dat lecţii, ai tras lumea la răspundere, deşi, cînd spunem interzicerea drepturilor civile, noi ne gîndim şi la dreptul tău de a ne da lecţii. Nu ştiu cum mai stai cu aroganţa, poate ţi-a mai scăzut, deşi nu cred. Cu colegii de pîrnaie cum te-ai înţeles, în afara conferinţelor? Ai legat prietenii? Ţi-ai făcut vreun tatuaj?

Dar nu ca să te întreb asta îţi scriu textuleţul ăsta, ci să-ţi spun că, dacă ai fi navigat pe internet (hai că ştiu că ai avut computer on line, hoţule!), ai fi putut ajunge aici. E un site care vorbeşte despre colegii tăi, puşcăriaşii din Închisoarea de maximă siguranţă din Padova care îşi demonstrează bunăvoinţa făcînd prăjituri şi producînd patiserie. Trecînd prin Padova şi stînd peste noapte la un hotel, am mîncat din produsele confraţilor tâi, bandiţii italieni. Erau bune. Au ajuns şi la Papa pe masă. Cred că aş fi cumpărat şi prăjituri produse de tine, la puşcărie. Nişte poale-n brîu cred că ar fi fost delicioase. Sau nişte savarine cu multă frişcă!

Dar tu nu ai avut curiozitatea să vezi ce produc alţi ocnaşi, aşa că ne-ai turnat, pe blogul tău, tot felul de gogoşi necomestibili. Rău, Adriene, urît Adriene! Oamenii ar fi preferat ceva de-ale gurii, tu ne-ai servit, pe blog, de-ale urii. Dar las că măcar ştii de acum înainte ce e de făcut, la caz că mai ai şi alte dosare!

5 thoughts on “Un sfat pentru Năstase: Adriene, nu e tîrziu nici acum să faci ceva bun pentru români: un cozonac, un fursec…

  1. Domnule, Bombo nu poate face produse de patiserie. Ca sa poata atrage “baieti”, el poate face “pirt” sau “caca”.
    Sa dea de veste ca orificiul cu pricina este in functiune.

    Imi pare rau ca iti pierzi vremea cu un pederast de proasta calitate.
    Dar ce-i drept, tre’ sa-i dai peste bot poponarului, ca i se suie la cap!

  2. Eu am o nelamurire pentru profesorul in drept international.
    Din moment ce nu ti-ai recunoscut vina si continui sa acuzi Justitia ca ai fost condamnat politic si pe nedrept, cum poti cere reducerea pedepsei? ceri reducere pentru ceva ce nu recunosti? 😛

  3. Da’ poale-n brîu cu frişcă, ce-are? Sau direct poale-n frişcă! Tipul e inventiv, Bijule, nu cred că i-a scăpat ocazia să inoveze în materie, la cîtă disponibilitate are (ai uitat cum taurul ăsta naţional reşapat invita nevestele caţavencilor la monta lui nenorocită sau cum îşi oferea naţiei uluite ouăle la numărat?).

    PS: vezi că Marcel a scris ceva super-super la el pe blog 🙂

  4. Este o “biata” victima a sistemului. Este compelt nevinovat, curat ca lacrima. Nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i miroase. Este insa si un mare adevar: este frustrant pentru el ca altii care au facut hotii similare sau mai mari sunt inca in libertate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *