Posted on
by

Ştiu că e greu de crezut că poţi visa premonitoriu. Mie mi s-a întîmplat de mai multe ori. Un exemplu, accidentul cu Airbusul de la Baloteşti. În noaptea de dinainte am visat că mi-au căzut brusc toţi dinţii din faţă. Asta înseamnă moarte, accident, în public. Eram în turneu cu Divertis, la Rîmnicu Vâlcea. Cînd m-am trezit dimineaţa am spus cîtorva colegi că se va întîmpla o nenorocire publică, le-am povestit visul. Nu peste mult timp am aflat de tragedia de la Baloteşti. Colegii s-au uitat la mine ciudat.

Azi noapte am visat la fel, că mi-au căzut dinţii din faţă, brusc, toţi. M-am trezit marcat, i-am spus soţiei visul şi am scris un mail celui mai bun prieten al meu avertizîndu-l că se va întîmpla ceva în public, cu moarte. Am uitat toată ziua de asta, iar spre seară mi-am spus că a fost o alarmă falsă. Pînă cînd am deschis calculatorul şi am aflat despre tragedia de la Boston. Prietenul meu mi-a spus că s-a gîndit la visul meu cînd a văzut ştirea.

Nu stiu ce să spun. Nu ştiu de unde vin aceste semne, dar cert este că ele vin. Credeţi, nu credeţi, nu mai e treaba mea.

Posted on
by

Ştiam deja de Casa Română, restaurantul cu un nume ciudat pentru o localitate franceză. Îl văzusem la o trecere anterioară prin Les Saintes Maries de la Mer, fermecătoarea localitate din Camargue. Cum data trecută era între mese, nu am trecut pragul restaurantului. De data asta, însă, am căutat referinţe (restaurantul este recomandat de Ghidul Michelin, ceea ce nu e puţin lucru!) şi ne-am dus, sîmbătă, 13 aprilie,  direct acolo ca să luăm masa de prînz. Aşa am aflat mica poveste şi legătura cu România. Proprietarii sînt soţ şi soţie, un francez şi o româncă. Francezul este Chef, în bucătărie, iar doamna Flora lucrează în sală. Nu e restaurant cu specific românesc, doar numele are legătură cu ţara noastră, pe care cei doi soţi o elogiază în denumirea restaurantului. Pe un perete sînt trei imagini fotografice înrămate cu Bucureştiul Interbelic. “Le-am adus eu din Bucureşti, am vrut şi imagini mai mari dar nu am găsit” spune domnul Christian, ieşit din bucătărie la finalul programului. Marea doleanţă a proprietarului bucătar este aceea de a avea listate măcar două vinuri româneşti, unul roşu şi unul alb. Au tot încercat şi e complicat,  nu au reuşit să dea de un negustor care să-i aprovizioneze. Sigur că nu va fi o consumaţie uluitoare de vin românesc, dar măcar aşa, zic cei doi, prin prezenţa pe listă se află că există şi vin românesc! Poate citeşte postarea asta un producător român care vrea să fie listat într-un restaurant din Sudul Franţei!

Un lucru interesant, restaurantul se află pe strada Roumanille (care se citeşte ca şi Roumanie), dată după numele poetului provensal Joseph Roumanille.

PS Între timp, reprezentantul Vinarte în Sudul Franţei a făcut o vizită la restaurantul Casa Română. Şi, astfel, există vin românesc în  Saintes Maries de la Mer!

 

Posted on
by

După mine marele succes al lui Andrei Marga la Tîrgul de carte de la Paris a fost faptul că Florian Bichir şi-a lansat o carte în limba franceză. Am auzit că a fost bătaie pe cartea aia la standul României. Francezii şi-o dau din mînă în mînă, ce mai, succes adevărat. Presa franceză, în special presa culturală, vuieşte pe acest subiect. Nu, hai că sînt rău. Vorba lui Bichir: să vă văd pe voi lansînd o carte la Paris şi după aia vorbim. Bine de Bichir, nasol de noi. Deci, sîntem invidioşi! Dar ne plătim impozitele ca să ajungă valorile la Paris!

După acest succes, se pare că Marga s-a culcat pe lauri. Tocmai de aceea vă întreb, cu toată seriozitatea: aţi auzit de activităţile desfăşurate de ICR-urile lansate de Marga “pe plan intern”? Ştiţi vreo activitate? Aţi participat la aceste activităţi? Aveţi cunoştinţe care lucrează la noile instituţii? Şi-au luat salariul? Aştept plin de curiozitate răspunsurile Dvs.

PS Un poet foarte cunoscut a fost acostat de Marga şi rugat să-i facă o propunere pentru ICR Belgrad. Poetul cu pricina i-a dat numele lui Adam Puslojici, un român din Banatul sîrbesc, de origine, foarte mare poet. Marga a acceptat imediat, cu entuziasm. Dar a doua zi a numit pe altcineva! Întrebarea e: uitare sau trădare?

Posted on
by

Am postat acum cîţiva ani un text în care se putea vedea, clar ca lumina zilei, că unul dintre demnitarii României a comis un fals în acte publice. Între timp, aici, la acest tip de fals, intră şi Voiculescu. A zis că nu a fost turnător, iar realitatea a demonstrat şi parafat faptul că a fost. Iată textul despre Micki Şpagă de acum nişte ani :

“Scena care-mi place mie cel mai mult din ultimii cinci ani: Micki Şpagă chemat la CNSAS dă declaraţii ziariştilor înainte de a intra: “Nu, nu am colaborat cu Securitatea, nu ştiu ce vor ăştia cu mine”. Peste cîtva timp, la ieşire, cu figura lui de ursuleţ contrariat zice: “M-au găsit maior!” Nu vi se pare tare scena? De fapt, nu a colaborat cu Securitatea, a avut carte de muncă şi grad! Acum, Şerban Mihăilescu, zis Micki Şpagă este senator. Nu ştiu dacă mai e valabilă prevederea asta, dar aleşii neamului declarau pe propria lor răspundere că nu au colaborat cu Securitatea. Era o cerinţă pentru a accede în Parlament. Micki Şpagă a susţinut că nu a colaborat şi l-au găsit maior. L-a tras cineva la răspundere pentru fals în declaraţii? S-a legat cineva de el? Ar trebui sesizat Parchetul? E  îndeajuns postarea asta pentru o sesizare?

Sigur, procesul cu Păvălache se va lungi, poate Micki aduce o mie de oameni care nu l-au văzut luînd şpagă, contra doi-trei care l-au văzut, acţiunea va trena. Dar asta e clar ca bună ziua: a declarat ceva total fals. Nu mai există prezumţie de nevinovăţie, nu mai există circumstanţe atenuante. A încălcat legea. Hai să vedem colegii ziarişti dacă pot să-l trimită pe Micki la tribunal pentru fals în declaraţii. Hai că se poate!

Posted on
by

Astăzi am avut o mică revelaţie în Lourdes, o localitate franceză de pelerinaj pentru creştinii catolici. Într-o intersecţie, întorcîndu-mă de la un restaurant foarte bun. după o masă bună şi un vin pe măsură, cu care am sărbătorit o fiinţă foarte dragă (cea mai dragă!), am văzut ceea ce puteţi vedea şi Dvs. în imaginea de mai jos. E cea mai tare denumire pentru un cimitir, nu am mai văzut-o pînă acum. Am auzit de Reînvierea, Pomenirea, Eternitatea etc. Dar Cimitirul Egalităţii nu ştiam că există. Asta e realitatea. Ne zbatem aici, vrem să cîştigăm, să obţinem, să avem. Iar după aceea, la final,  domneşte, poate eternă, Egalitatea!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(sigur, Parcarea Egalităţii e penibilă în acest context, deşi există în poză!)

Posted on
by

Mi-aduc aminte o foarte frumoasă explicaţie a actorului Michael Caine referitoare la longevitatea cuplului pe care-l alcătuieste din 1973, cu actiţa  Shakira Baksh. Longevitatea cuplurilor de actori este ceva extrem de rar, o ştim cu toţii. Ei, bine explicaţia lui Michael Caine a fost simplă: “două băi”. Fiecare cu baia lui! Ăsta, da! secret! Venind în zilele noastre şi încercînd să interpretez cuplul Victor-Crin îmi dau seama că nu au nici o şansă. E un cuplu care nu va dura. Pentru că nu are două băi. Are doar o latrină, Antena 3, dar şi aia nu e a lor, e a lui Voiculescu

Posted on
by

“Prin actele de-o extremă gravitate, incompatibile cu exigenţele vieţii politice şi a mandatelor publice, posesiunea unor conturi în străinătate pentru a frauda Fiscul, prin punerea la adăpost a cîtorva sute de mii de euro, şi prin minciunile intolerabile faţă de preşedintele Republicii, faţă de reprezentanţii naţionali ai francezilor. Jerome Cahuzac a fost exclus din Partidul Socialist” sînt cuvintele lui Harlem Desir, primul secretar al Partidului Socialist Francez, reproduse de Le Figaro . Jerome Cahuzac a fost ministru în guvernul lui Hollande şi a fost descoperit (de către Le Canard Enchaine de către Mediapart şi subiectul a fost dus mai departe de Canard Enchaine)) că ar avea nişte conturi în Elveţia. Ministrul a tot negat, pînă şi-a dat demisia ca să se apere. Apoi a recunscut. Reacţia partidului său a fost imediată şi dură.

La noi, un fost premier socialist a furat cu milioanele, a fost judecat în mai multe dosare, a fost condamnat şi, cu toate acestea, este aşteptat cu braţele deschise în partidul lui. Nu a fost exclus în mod ferm niciodată!

Să ne mai mirăm că nu ne primesc în Schengen?

 

Posted on
by

Doamne iartă-mă, dar nu pot să nu mă mir de cîteva ore de cînd am citit că pe unul dintre şefii lui Felix, la ICE Dunărea, îl chema Epifanie Amohnoaie şi era general. Acum e general de brigadă (r). Să te cheme Epifanie şi să fii faţă bisericească, s-a mai văzut, de unde şi Epifanie Norocel, un episcop trecut de curînd la cele veşnice.

Dacă un scriitor dă nume  unui personaj Epifanie Amohnoaie, orice editură îi spune “E prea de tot, cum să dai un astfel de nume personajului, nu te crede nimeni, te rugăm să-l schimbi”

Probabil că, atunci cînd a fost botezat, cineva s-a gîndit că micuţul Epifanie se va face preot, poate chiar mai mult. Dar iată că viaţa a vrut să fie astfel, iar tov. General Epifanie a servit la Mînăstirea Secu unde l-a spovedit pe alde Felix!

Posted on
by

Astăzi a apărut o veste tristă pentru media franceză. N-a fost păcăleală. Medicul emisiunii Koh-Lanta de pe TF1 s-a sinucis. A lăsat în urma lui o scrisoare în care îşi justifică gestul prin faptul că nu a mai suportat atacurile la care a fost supus după ce un concurent al emisiunii a murit. Emisiunea, care făcea cifre bune în prime-time, nu se va mai difuza. Reality-show-ul  Koh Lanta va înceta. Nu mă îndoiesc totuşi că imaginile cu moartea concurentului vor ajunge la public. Cineva le va pune pe facebook. Şi mii de oameni vor da like! Audienţa se hrăneşte cu noi înşine!