Răspunsul la întrebarea din poză este mai complex dacă îl luăm ca exemplu pe varanul Felix. Recent, după cum ştiţi, nu a depus jurămîntul ca senator, de teamă să nu încapă pe mîna judecătoatelor de la Înalta Curte care la-u priponit pe Adrian Năstase. Aşa că Varanul a susţinut că trebuie să-şi facă analize medicale mai întîi (de ce nu le-a făcut înainte de a candida?). Probabil că se asigură de un diagnostice ce nu i-ar permite şederea la răcoare. Prin urmare, răspunsul la întrebarea respectivă este compelx, cum ziceam: a) varanul e o reptilă, una care se tîrăşte prin viaţă. c) Este o maimuţă proastă. Şi, mai ales, d) e o bovină care crede că lumea îi va înghiţi multă vreme prostiile şi fărădelegile. Oricum, se pare că, totuşi, varanul e, la nivelul planetei, un animal pe cale de dispariţie.

 

Apocalipsa mayaşă a devenit o foarte bună afacere pentru comuna Bugarach, din zona Corbieres-Carcasonne (Sudul Franţei). S-a “stabilit” că doar terenul din jurul  muntelui de lîngă comună va scăpa de la catastrofa finală., pentru că în munte există o bază secretă extraterestră.  Zeci de mii de turişti au vizitat localitatea şi sute de doirtori au cumpărat pămînt şi case pentru a scăpa de catastrofa din restul lumii. Dar oportunitatea a fost exploatată şi de un producător local de vin care a scos pe piaţă Cuvée Bugarach, un vin numai bun de înfruntat urgia finală.

Omul are dreptate în ceea ce a scris pe etichetă: dacă mai rămîne un singur producător de vin, eu voi fi acela. Hai noroc! Noroc cu Apocalipsa că-şi vinde şi omul vinul!

Pentru că eu nu am semnat nici o convenție că nu voi folosi nume de animale raportîndu-mă la clasa politică, voi spune din nou despre Remus Cernea că e un papagal, cu multe pene verzi. Dar şi roşii, cu seceră şi ciocan. Aflu că, la depunerea jurămîntului de deputat, nu a vrut să pună mîna pe Biblie, ci a preferat să jure pe conștiință. Păi, dacă el nu crede că există Dumnezeu, eu de ce aș crede că Remus Cernea are conștiință? După cîte a făcut, după cum s-a fofilat în viața politică, eu nu cred că există o conștiință a lui Remus Cernea. Nu cred și gata! Ce o să-mi facă, o să mă ardă pe rug?

Data viitoare să i se aducă lui Cernea, în loc de Biblie, un ierbar. Sau să jure pe o enciclopedie a papagalilor. Dacă nu cumva chiar pe un creier de maimuță.

Dacă scotocim bine în viaţa noastră publică, doar Mona Muscă şi Carol Sebastian au suferit “execuţia” pentru colaborarea cu Fosta Securitate. Lor li se adaugă, pentru o perioadă, scriitorul Ioan Groşan, şi el foarte conamnat de breaslă, aşa, ca să dăm un exemplu, tovarăşi! În rest, mai ştiţi pe cineva? Partidul care a dat-o afară pe Mona Muscă pentru colaborare are ca preşedintede onoare un turnător Dovedit, Ionescu Quintus. Iar Ioan Ghişe, alt turnător, este o vedetă liberală, trecută de acest partid, din nou, pe listele parlamentare. Ca să nu mai vorbim de Bălăceanu Stolnici, un turnător asiduu, care ne dă lecţii de stil, de morală, de ce vor televiziunile care-l invită. Carol Sebastian a fost împins afară dintr-o breaslă în care e vedetă (de fapt, acum a trecut în lumea politică) turnătorul odios Sorin Roşca Stănescu. Şi mulţi alţii, despre care încă nu s-a aflat. În vreme ce Ioan Groşan a fost executat în România literară, Ioan Es Pop, un alt scriitor care a turnat pe bani, e invitat la salonul de Carte de la Paris, să reprezinte România (alături de fostul preşedinte al US, turnătorul Eugen Uricaru, nume de cod Udrea). Da, au fost executaţi doi oameni şi ceva (Groşan şi-a făcut reintrarea în viaţa literară) într-o ţară condusă de un turnător al propriei sale familii, Dan “Felix” Voiculescu, premierul din umbră .

Nu spun că Mona Muscă şi Carol Sebastian au fost nedreptăţiţi, acuz, doar jumătăţile de măsură şi măsurile diferite aplicate de societatea noastră în cazul foştilor turnători. Nu există turnători buni şi turnători răi. Nuanţele pot interveni după ce s-au stabilit culorile. dar la noi albul şi negru sînt, adesea, fraţi gemeni.

Îmi doresc să cred că tinerii aceia nu au murit degeaba acum 23 de ani. Îmi doresc, dar îmi găsesc tot mai greu sprijin în realitate.

Astăzi am primit, pe mail, contractul pentru ediţia a III-a si pentru ediţia electronică ale romanului meu Lindenfeld, despre care puteţi citi mai multe aici. Mă bucur mult că am scris un roman cu succes la public, epuizat, pînă acum, în două ediţii, premiat, remarcat de critica literară dar, mai ales, de cititori. Radu Gabrea a cumpărat drepturile pentru ecranizare, ce mai, e o carte care nu a trecut neobservată. Nu e o bucurie mai mare pentru un autor decît să vadă că are trecere la cititori. Eu nu scriu pentru posteritate (sau nu numai! 🙂 ), ci pentru a fi citit de contemporanii mei. Şi ar fi o ipocrizie să nu recunosc asta.

Dacă mă ajută Dumnezeu şi talentul, anul viitor voi încheia un nou roman, la care am început deja să lucrez.

Canadienii (din Quebec) fabrică berea de mai jos de mai multă vreme. La Fin du Monde înseamnă Sfîrșitul Lumii.  Acum, cu maiaşii, cred că vor vinde foarte mult! E bine să o aveţi în casă, pentru orice eventualitate. Vedeți că are 9 grade de alcool, și dacă exagerați cu sticlele, vă ia durerea de cap de credeți că e sfîrșitul lumii!

După cum ştiţi, Guvernul Ungureanu a căzut, oficial, pentru că a asumat o condiţie pusă de UDMR cu privire la învăţămîntul în limba maghiară. Nişte oameni de onoare rămîneau alături de cei care le-au apărat interesele. Făceau front comun, denunţau manevrele inamicilor. Dar nu e cazul, UDMR s-a aliat fără să clipească (Kecske pozíció) cu exact cei care s-au opus revendicărilor lor. S-au cerut la guvernare cu duşmanul. Numai că duşmanul are altă capră de serviciu, mai neaoşă, UNPR . Cu care se joacă atunci cînd are chef. Aşa că, acum, UDMR impune un comportament, în fine, pragmatic” Votăm contra tuturor Guvernelor în care nu sîntem”. La rafinamentul lor, însă, dacă interesele o cer, Kelemen Hunor şi ai lui ar fi în stare să voteze şi contra unui guvern din care fac parte.

sursă foto aici

Priviţi cu atenţie fotografia de mai sus. Mucosul care stă pe scaun e Kim Jung un, fiul lui Kim Jung Il, nepotul lui Kim Ir Sen (amicul lui Ceauşescu). Bunicul marţafoiului aşezat este Preşedinele Nemuritor al Coreei de Nord, chiar dacă a murit. Tatăl obrăznicăturii avea “cunoştinţe nelimitate în toate domeniile” . Ăsta micu’ şi arogant din poză conduce un popor spre foametea finală. Priviţi cu cît dispreţ le vorbeşte, cumîinile în buzunare, unor amărîţi. Dintre care, totuşi, după cum vedeţi, unii nu iau notiţe! Vă asigur că dacă nepotul Nemuritorului Tovarăş s-ar ridica şi le-ar da cîte un şut în fund celor din faţa sa, nimeni nu ar zice nici pîs.

Ei, bine, cam aici voia să ne aducă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ăsta era idealul  lui de democraţie. Şi tot aşa, avea nişte băgători de seamă la fel de umili ca ăia cu carnetele de notiţe din poză. Din această lume am scăpat, acum 23 de ani, prin sacrificiul unor tineri.