Category Archives: Pinochio şi fiii

Posted on
by

Gabriel G. Stănescu este un mincinos notoriu și asta e treaba lui și a celor care îl cred. Nu mă interesează ce face, atîta timp cît acțiunile lui nu mă vizează, direct, și pe mine. Nu aș fi scris despre asta, există subiecte mult mai interesante. Dar o minciună multiplicată de el pe rețelele sociale mă afectează direct și personal. Într-un “status” al lui Gabriel G. Stănescu de pe faceboock, mitomanul afirmă că a fost Consul General la Marsilia din 2007 pînă în 2014. Atașez captura acestei minciuni pe care am primit-o de la un prieten, eu neavînd cont de Faceboock. Problema cu afirmația aceasta este că îmi răpește mie, personal, un an și jumătate (un an și patru luni, mai exact) din CV. Pentru că între mai 2o11 și septembrie 2012 eu am fost Consul General la Marsilia, nu el. Am acte! Și, înaintea mea, a fost Cornel Alecse (și el are acte!). Mincinosul de Stănescu a fost numit Consul General înlocuindu-mă pe mine și a fost schimbat în 2014, în urma unor probleme din declarația de avere (așa am înțeles din presă). Minciuna asta poate prinde la oameni mai puțini informați. Și, ca dovadă, Corpul Consular din Marsilia l-a crezut, astfel încît, în baza vechimii a fost ales decan al acestei asociații.

Așadar, mincinosul a trecut și la furt. Aici nu poate fi vorba de o eroare de redactare, de un moment de scăpare a memoriei. Pur și simplu, Gabriel Stănescu mi-a furat o parte din viața mea profesională. Cu bună știință, cu intenție.Așa cum sînt mai multe minciuni ale lui pe care, sper, Corpul de Control al MAE le va demonta. Căci unele minciuni sînt grave și pot afecta chiar relațiile diplomatice ale României cu Franța.

Poate că între timp, mitomanul va șterge postarea sau va revizui minciuna. Prea tîrziu, acest furt râmîne în memoria internetului și îi avertizează pe toți acei care vor avea de-a face, pe viitor, cu acest mincinos devenit și hoț.

Posted on
by

 

am mai făcut această dedicaţie, nu mai ştiu dacă pentru Geoană sau Năstase. Acum e valabilă pentru Ponta

 

 

 

Hanibal

de Eugen Jebeleanu

Nimeni n’avea ceea ce el avea:
superba lui trufie
şi elefanţii
şi labele lor sfărâmând vertebrele
acestor Alpi albiţi de spaimă.Călca, de- abia să se audă, peste stânci
şi s’auzea în lună, şi
nimeni nu mai văzuse trâmbiţele
de piatră ondulândă ale acestor fiare.Şi n’au învins.

Posted on
by

“-Care este relatia dumneavoastra cu Dumnezeu, domnule Ponta?”
-Este o relatie privata. Cred in valorile religiei: sa nu furi, sa nu minti.” (de aici)

Un răspuns care seamănă cu ăla dat despre fondurile europene: “ne descurcăm noi cumva, Domnule Președinte”. Ponta crede că se descurcă și cu Dumnezeu, îl îmbîrligă el cumva. Deși, chiar ceea ce spune că ar respecta nu repectă, pentru că fură și minte cum bea apă. Bun, să zicem că asta e credința lui adevărată. Deci, nu tu închinat în biserică, nu tu semnul Crucii, nu tu duhovnic. Toată chestia cu religia lui ortodoxă e încă o minciună. Căci nu în asta constă ortodoxia, într-o relație privată cu Dumnezeu. Adică îl sună Pe PFDaniel și îl invită la o masă, nu?! BOR este cea care susține că mijlocește între Dumnezeu și credincioși. Ăsta e rolul biserrcii. Pentru Ponta nu e  valabil, el are o relație privată, și Biblia e un fel de cod penal pentru fraieri: să nu furi, să nu minți. Gura păcătosului adevăr grăiește: acum, că s-a lansat filmul despre moartea lui panait, Ponta nu a enumerat printre elementele credinței sale private și porunca “să nu ucizi!”

Posted on
by

Nu aș vrea să treacă neobservat aceasată amplă limbă pe care o plimbă distinsa Alina Mungiu pe dosul plagiatorului Ponta. Ar fi nedrept să trecem peste spasmul gîndirii acestei personalități academice care, deși nu a fost niciodată angajată acolo, se laudă că a avut studenți la Harvard (în Catania, însă, nimic!). Impostura light trage la impostura hard. Și o laudă:

“După cum poate știți, nu mă număr printre oamenii cu vederi partizane din această țară. Țin, în general, cu cine este tratat nedrept și se află în inferioritate, nu de alta, dar să vadă copiii care cresc mari că există și asemenea poziții publice pe lume, de asta v-am arătat pentru prima dată simpatie la începutul anului 2012, când vă luptați din greu din opozițe. Nici acum, când sunteți la putere, nu vă bănuiesc că vreți să duceți țara în Rusia, în China sau mai știu eu unde. Mai degrabă mă tem că vreți să o lăsați unde e. Nici nu am fost printre cei mai severi cu abaterile d-voastră personale: dacă erați studentul meu ați fi rescris teza și ați fi căpătat titlul doar atunci când ați fi reușit să scrieți ceva orginal și pe măsura inteligenței d-voastră. Dar tocmai pentru că eu știu cu câți alți băieți din România am eșuat în a-i face să privească propria lor muncă cu ceva mai multă autoexigență, că graba de a se ajunge e mult mai mare decât rigoarea profesională, nu v-am făcut o vină specială din păcatul doctoratului d-voastră, mai ales că demascările externe nu îmi plac. Mi-am spus doar că ați nimerit prost, peste Adrian Năstase, și că dacă nimereați mai bine poate nu se întâmpla. Am ajuns, dintr-o întâmpare biografică, profesor de democrație: și respect alegerile votanților, iar d-voastră ați fost votat de două treimi din votanți. Meritați deci, mi-am spus, o șansă să ieșiți din cercul vicios pe care vi l-au creat mai marii d-voastră cînd erați doar un băiat, nu să fiți zilnic acuzat că sunteți agent acoperit. Nu ați auzit niciodată de la mine asemenea lucruri.” Deci, ca și în cazul lui Ceasușescu, anturajul e de vină, avem de-a face cu brînză foarte, foarte bună, în burduf ușor compromis..

Întregul text, o blîndă mustrare a lui Ponta (de pe pozițiile unui posibil conducător de doctorat, dacă Victor vrea în viitor să ia și unul pe bune)  și o autocentrare a Alinei în rolul singurei experte validate internațional, aici.  (Mulțumesc Cristian Pătrășconiu pentru semnalare)

Posted on
by

Băi Adriene, să-ți reamitesc faptul că ești un fost pușcăriaș băgat la mititica pentru furt? Că din cauza ta sînt niște oameni care, încă, ispășesc pedepse mai grele decît tine, din cauza ta? Credeam că la pușcărie ți-ai mai redimensionat aroganța, dar se pare că nu e așa. Văd că dai în continuare sfaturi, faci remarci așa-zis ironice, te cam bagi în seamă. Te porți de parcă ai  fi nevinovat ca un înger. Ce-ar fi să mai taci? Lumea s-a săturat de mofturile tale de mare aristocrat din Tărtășești. Ai furat, încă nu ți s-a confiscat toată averea, așa că bucură-te de ce ai jefuit în tăcere, privește la galeria din Zambaccian, plimbă-te pe la moșia din Cornu, pleacă în excursii peste hortare, fă ce vrei, bucură-te de faptul că ești, din nou, liber! Acum știi ce înseamnă libertatea.

În materie de hoți, are cine să ne dea lecții, unul care n-a făcut închisoare, îl știi, că doar l-ai lăsat să-și fure doctoratul și să-ți manglească poziția în partid și funcția în Guvern.  Deci, destul un hoț în libertate care să ne dea lecții. Așa că, Adriene, mai taci!

PS eu cu Adrian ne tutuim de ceva vreme. El a început!

Posted on
by

“Doamnelor şi domnilor, dragi români…

Am aflat chiar acum decizia Justiţiei pe care nu o comentez. Condamnarea ministrului Relu Fenechiu aruncă o umbră asupra Guvernului, o umbră pe care ne vom strădui să o înlăturăm în activitatea noastră viitoare. Îmi asum în totalitate acest eşec de cadre. Sînt foarte trist că am crezut în nevinvovăţia lui Relu Fenechiu, aşa cum mi-o prezenta el. Nu am avut acces la dosarul lui, nu ştiam cît de grave sînt faptele pentru care e cercetat. Am mizat pe sinceritatea lui care, iată, s-a dovedit o minciună. Regret că s-a ajuns pînă aici, regret că l-am numit ministru (şi aştept explicaţii de la partenerii noştri de coaliţie). Relu Fenechiu m-a minţit pe mine, i-a minţit pe colegii lui şi i-a minţit pe români. Marea noastră şansă este că Justiţia funcţionează şi taxează toate încălcările legii, indiferent de statutul făptuitorului. Nimeni nu e mai presus de lege. Sînt convins că şi la ultimul termen de judecată Justiţia îşi va spune cuvîntul, fără nici o influenţă din partea nimănui. Vă mulţumesc, aceasta a fost declaraţia mea. “.

Posted on
by

Dacă eşti bun român, patriot adevărat, nu poţi sta cu mîinile în sîn cînd vezi manevrele puterilor străine la adresa unui om politic de la noi. Nu sînt nici pe departe un susţinător al lui Crin, dar nu pot să nu mă revolt cînd văd cum  Casa Albă îl şicanează, prin ricoşeu, pe preşedintele Senatului ţării mele. Concret, de cînd şi-a anunţat şeful de campanie, pe multilateralul Niels Schnecker, acesta a devenit ţinta unor atacuri ciudate. De pildă, se ştie că domnul N.S. a fost consilier special pe teme economice la Casa Albă, într-unul din mandatele lui Reagan. Ei, bine, cînd, la sugestia cititorului Alex Mihai, am căutat numele lui N.S. aici, nu l-am găsit. Precis l-au scos ca să-l facă mincinos pe directorul de campanie al lui Crin! Iar prin asta sălovească exact în speranţa românilor de mai bine şi de bun simţ. Manevra americanilor nu se opreşte aici. Se ştie (potrivit propriilor declaraţii) că domnul Niels Schnecker a fost pilot de vînătoare în armata SUA. Iar lucrurile astea sînt bine notate în alte arhive. Căutîndu-l, un alt cititor, domnul K.S., nu l-a găsit : (Schnecker,DoB: 01/01/1960). Nici in 1985, 1988, 1992, 1998. Verificat aici: https://www.dmdc.osd.mil/appj/scra/single_record.xhtml ….

Pînă unde va merge sabotarea lui Niels Schnecker,  acest om capabil ales de Crin Antonescu să-l conducă spre victorie? Hai că asta-i prea de tot! 

Posted on
by

Acum un an şi ceva, participînd la o sărbătoare dintr-o comună franceză înfrăţită cu o comună din România, am primit o medalie de la “Confrérie des Manges Tripes” din oraşul Alès. A fost vorba de o ceremonie în toată regula. Medalia are gravat numele meu. Aş fi îndreptăţit să trec asta în CV. E cît se poate de adevărată, iar dacă aş adăuga “medaliat de prestigioasa Confrerie des Manges Tripes”, aş creşte în ochiul cititorului. Numai că Această Confrerie, tradusă în româneşte, ar fi “Frăţia Măncătorilor de Măruntaie”. Şi e un fel de glumă, deşi “confraţii” sînt foarte serioşi în ritualurile lor.

Ştiu zeci de persoane care şi-ar trece, cu mîndrie, aşa ceva în CV. Una dintre aceste persoane ar fi Niels Schnecker, şeful de campanie a lui Crin Antonescu. Doar şi-a trecut faptul că a fost consilier economic la Casa Albă. Doar un an, e drept. Dacă aş fi jurnalist de investigaţie, acum, aş scrie o adresă la secretariatul Casei Albe şi aş cere confirmarea. La fel aş face cu alte puncte din stufosul CV al proaspătului şef de campanie. Aşa s-a întîmplat cu CV-ul lui Ponta, cînd masteratul din Catania a devenit ceea ce era, o banală participare la nişte cursuri. Şi CV-ul doamnei Dumitrescu, propusă ca ministru al Învăţămîntului în Guvernul Ponta 1, a fost purecat şi s-a văzut că e înţesat de minciuni, exagerări, deformări. Cînd devine public, CV-ul are picioare scurte.

M-a amuzat declaraţia lui Crin Antonescu “Desi nu este un membru al PNL, convingerile lui Niels Schnecker coincid cu valorile Uniunii Social Liberale. Si in acest sens, cred ca, pentru elaborarea unei strategii puternice si eficiente, avem nevoie de viziunea externa si experienta vasta a domnului Schnecker in problemele critice si cronice ale sistemului politic si economic. In plus, avem nevoie de viziunea sa occidentala si de experienta si succesele sale, mai putin stiute publicului larg, inregistrate in cadrul campaniilor electorale din SUA” (de aici). Vă daţi seama ce le spune Niels, la masă, unora, la un pahar de vorbă, despre succesele sale neştiute de marele public şi neverificate? Sînt prea gogonate chiar şi pentru CV-ul lui!

Sursă foto evz.ro

Posted on
by

Pe Mihăiţă Calimente îl ştiu de zeci de ani, sîntem amîndoi din Arad, cam de aceeaşi vîrstă. Am mers pe drumuri diferite, care nu s-au întîlnit. Nu l-am cunoscut personal, deşi ştiam cine e, campion balcanic de juniori la garduri, o vedetă a oraşului. El era cu sportul, eu cu literatura, cu cenaclurile, trupele de teatru şi cinecluburile. Nu am stat niciodată de vorbă faţă în faţă şi nu simt nici o frustrare faţă de această situaţie! Faptul că nu ne-am cunoscut nu l-a împiedicat pe Mihăiţă Calimente să lanseze la adresa mea o prostie mai evidentă decît mustaţa lui. Într-un spaţiu public, de faţă cu cîteva persoane publice, Mihăiţă Calimente a spus (nu chiar acum, cu ceva vreme înainte) că ICR mi-a plătit şederea de doi ani în Noua Caledonie, să scriu o carte. Pe ce se bazează această informaţie diseminată de un om politic în spaţiul public? Pe faptul că, într-adevăr, am scris o carte despre Noua Caledonie. Restul e invenţia lui Mihăiţă. NU am stat doi ani, ci două luni, NU mi-a plătit ICR nici un leu, cheltuielile de deplasare le-am suportat din banii mei şi, o mică parte, din sponsorizarea unei firme private.

Dacă într-o problemă măruntă, Mihăiţă Calimente atîta poate cu mintea sa, vă daţi seama ce prostii ar mai spune dacă ţara l-ar alege parlamentar?… Oops…

Posted on
by

Am mai scris despre asta, dar cum se întîmplă o recidivă, revin. Am aflat astăzi din Evz că Florian Bichir, cel care și-a lansat o dată cartea Ultimul drum a lui Dracula (în limba franceză, publicată, însă, la o editură de la noi), a mai publicat-o o dată, la “prestigioasa editură Edilivre”. Deci, a publicat-o o dată și , datorită marelui succes, a fost preluată de o editură franceză prestigioasă. Asta s-ar înțelege de aici. Că are mare succes. Sigur, cînd ar trebui să ne bucurăm de succesele românești peste hotare, noi, unii mai cîrtitori, ne punem pe contestat. Nu, nu contest succesul de atunci, de la Tîrgul de carte de la Paris! Sînt doar curios să văd despre ce editură prestigioasă e vorba. Nu, nu e nici Grasset, Nici Gallimard, nici fayard, nici Plon. E Edilivre. O editură care scoate cărți pe cheltuiala autorului. Și, de fapt, nu scoate, ci propune. Prestigiul acestei edituri relativ noi constă în faptul că foarte mulți autori nepublicați în altă parte au apelat la ea. Aici pui manuscrisul online, ți se editează minimal, i se pune și o copertă minimală, și se așteaptă. Dacă cineva vreau un exemplar, îl comandă și i se tipărește, trimițîndu-i-se acasă. Dacă nu, nu. Într-un fel, apreciez onestitatea știrii, Floarin Bichir a fost editat în Franța, nu tipărit! De unde ies banii editurii? păi, în primul rînd, de la autori, care-și cumpără cîteva exemplare, apoi de la diverși prieteni ai autoruliui etc. Sînt sigur că și autorul român a cumpărat niște exemplare la 17,5 euro bucata. Cum se spune pe site-ul editurii, din motive ecologice, nu se tipărește nici un exemplar nevîndut!

Cum Florian Bichir este preot, îi atrag respectuos și umil atenția că trufia este un păcat foarte mare. Mai mare decît succesul sau insuccesul publicării în Franța!