Category Archives: Uncategorized

Posted on
by

Scenariul: Răsvan Popescu , Intriga:Răsvan Popescu

În rolul principal, Răsvan Popescu, Un film de Dan Voiculescu

Acţiunea începe cu peste douăzeci de ani în urmă, cînd personajul principal era un tînăr scriitor talentat, devine un scenarist ales de Lucian Pintilie pentru un film de-al său. Personajul se bucură de multă simpatie publică, astfel încît este propus membru în CNA. Acolo nu deranjează pe nimeni, deşi, în activitatea literară părea un autor foarte îndrăzneţ. Dar viaţa bate literatura în acest caz. Răsvan Popescu devine tot mai obedient, îi place postul în care se află, aşa că e numai bun de preşedinte al CNA. Deşi a fost propus iniţial de un partid de dreapta, acum, Răsvan Popescu este în CNA la propunerea PSD. Aşa că e de acord cu toate mînărelile făcute de PSD pentru a-l ajuta pe şeful de facto al USL, Dan Voiculescu. The End.

Posted on
by

Zicea nea Stendhal că romanul e o oglindă plimbată de-a lungul unui drum. Dacă avea dreptate, atunci această postare e  un taxiu plimbat prin sectorul doi. Unde am văzut un afiş care mi-a amintit de tinereţile mele, pe la cămin, în studenţie, cînd doream să ne distrăm: “Băi, nu facem şi noi o petrecere?”, “ba da, dar nu prea avem cu ce”, “Cum nu avem, eu aduc muzica”, “Hai că eu aduc tăria”, “Eu cumpăr nişte bere”, “Eu aduc nişte haleală”. “Bun, dar băiatul ăsta cărunt nu aduce nimic?”, “Care băiat?”, “Ăsta, Gabi”, “Cum să nu aducă, Gabi Oprea aduce resurse!”, “Foarte tare, resurse pentru toţi?”, “Nu, nene. Gabriel Oprea aduce resurse pentru sectorul doi”. “Şi vine singur?”, “Nu, alături de Onţanu!”.

Cum să pui un asemenea slogan? De unde are Gabriel Oprea resurse de le aduce pentru sectorul doi? Din armată? Din alte sectoare? Ce fel de resurse, de trădare? Poate că era mult mai bun sloganul cazon: “Gealu’ Gabriel Oprea face sectorul”, “Singur?”, ” Nu, alături de Gealu’ Onţanu”, ca să răspundem tot cazon.

Posted on
by

Viaţa bate filmul şi-n reluare! Mai ţineţi minte cînd Marean Vanghelie o garanta, printre alţii, pe Ecaterina Andronescu? Da, asta a fost în altă campanie electorală. În cea de acum, Vanghelie urcă în pretenţii. Azi, spre seară, ieşind pe străzi, l-am văzut cu un slogan nou (semnalat de Novac într-un comentariu pe acest blog!): Să facem istorie! Da’ puţină limba şi literatura română crezi că ţi-ar strica, Mareane? Să facem şi geogra, că se cere la Bac! Să facem chimie, să facem şi desemn! Să facem şi nişte matematică  să putem şi noi să numerim neşte bangnote. Nea Vanghelie, bre Mareane, Vanghelionule, ăştia te-au păcălit cu făcutul istoriei. Cel mai bine e să stai în banca lu’matale şi să faci bani, aşa cum te pricepi. Şi să-i dai lu’ cui trebuie. Că istoria se face singură. Şi, uneori, se repetă. Despre asta întreabă-l pe Crin!

Posted on
by

Deşi, pe la începuturi, mascotele erau oameni, acum sînt preferate ciudăţenii ca imagini ale marilor competiţii sportive. S-a ales şi mascota CM din Brazilia, este un animal pe cale de dispariţie. Normal că e pe cale de dispariţie, dacă are doar două preocupări, după cum reiese din poză: să joace fotbal şi să bea Coca-Cola!

 

Posted on
by

Audierea procurorului Ioan Irimie propus de doamna Temniceru  Pivniceru  ne-a dezvăluit un prost leneş. Nu ştia nimic, pe de o parte pentru că nu a citit nimic, iar pe de altă parte, pentru că nu-l ducea capul, pesemne. Un îngălat, un procuror care a lălăit-o un an întreg şi nu a făcut decît, cel mult, să viseze să fie şef ca să nu mai trebuiască să pună osul. Ţara te vrea prost-cum ziceau Sarmalele reci, deci poţi candida pentru o funcţie. Ar fi fost  ceva de vis pentru USL. Cu un prost  leneş, adio puşcării, adio dosare, trai nineacă!

Andrei Marga, în schimb, este un prost mai complicat, pentru că e harnic. El a vrut să aibă idei cînd a fost pus în fruntea MAE , aşa că şi-a propus să deschidă ambasade în Africa, acolo unde făcuse Ceauşescu vizite. Deşi e harnic, totuşi s-a dus cu nişte lecţii nefăcute pe la diverse întîlniri (vă mai amintiţi) pentru că nu-l duce capul. (Nu, nu-l fac prost pentru că m-ar fi schimbat din post, nu el m-a schimbat, ci Ponta, să fie clar). A fost schimbat de urgenţă, altfel era în stare să ne scoată din NATO şi să ne bage în te miri ce război! Ajuns la ICR, o instituţie care e menită să exporte cultura română, Marga se gîndeşte să o exporte în România, aşa că înfiinţează ICR-uri în cîteva oraşe mioritice. ba, mai mult, ICR-ul de la Craiova e plănuit să aibă sediul la Tîrgu Jiu. Fiind harnic, Marga te poate păcăli o vreme în privinţa prostiei. Ai imprsia că omul emite idei, comunică, face, desface. Dar cînd îl iei la bani mărunţi, îţi dai seama că, de fapt, prin ceea ce face, omul chiar se deconspiră ca prost, în ciuda hărniciei.

Acuma chiar nici nu ştiu care e mai periculos, dar mie mi se pare că prostul harnic!

Posted on
by

Nu m-am exprimat pînă acum pe această temă pentru că nu eram tocmai liber să o fac, mi-am asumat rigorile postului de la Marsilia. Dar acum îmi pot spune şi eu părerea care are ceva competenţă la bază pentru că, în activitatea mea de jurnalist m-am ocupat de cazurile de plagiat destul de celebre  (Patriciu, Beuran, Popa & Cozmîncă). Din ceea ce ştiu eu, din similaritatea cu cazurile citate, reiese cu claritate un adevăr de necontestat: Victor Ponta nu a plagiat lucrarea de doctorat. El are dreptate, din punctul acesta de vedere, să se simtă cu conştiinţa împăcată: nu e el făptuitorul în această cauză. Făptuitorul e necunoscut nouă, cunoscut lui. Că doar de la el a luat lucrarea şi a prezentat-o ca fiind a sa. Deci, Ponta nu a plagiat, doar a uzurpat calitatea de autor a plagiatorului şi şi-a însuşit un plagiat ce nu era a lui.

Posted on
by

Această casă va fi demolată de furia verdeConsiliul Regional Charente Maritime a cumpărat un domeniu cu o casă pe frumoasa sumă de  810.000 de euro. Achiziţia s-a făcut nu pentru a o folosi ca adăpost pentru cei lipsiţi de un acoperiş, nu pentru a o transforma în sediul unei instituţii publice, ci pur şi simplu pentru a o demola. De ce? Pentru că deranjează peisajul. E drept, casa are un ampalsament de invidiat, pe una din falezele din Sainte-Marie-de-Ré, de pe Ile de Ré. Cum Consiliul General are drept de preemţiune, casa nu a putut scăpa dorinţei de demolare. Oare nu are ce face cu banii instituţia respectivă? Ba, ar avea, dar ăştia sînt bani dintr-o taxă de pod ecologică şi trebiesc folosiţi pe proiecte ecologice.  Mi se pare că acest avînt ultraecologist e periculos. dacă, într-o zi, cîţiva pasionaţi de iarbă, şi-ntr-un sens, şi-n altul, vor să dărîme Palatul Versailles pe motiv că ar fi mai mişto peisajul fără hardughia aia? sau să scoată grămada aia de fier numită Turnul Eiffel pentru a face, în loc, un frumos islaz care să le gîdile iubirea de natură? Şi pe care să facă, eventual, Serbările Fînului, cum le place lor.

Posted on
by

Preşedintele Sarkozy nu a fost un prieten al românilor din Franţa. Unii au pus asta pe seama faptului că avea rădăcini ungureşti. Nici pe socialistul Hollande nu-l dă prietenia pentru noi afară din Palatul Elizeu. Şi el  nu are decît rădăcini franţuzeşti . Ba, mai mult,  în guvernul lui se află domnul Pierre Moscovici, deţinătorul unor rădăcini româneşti, iar asta ar trebui să sune bine pentru noi. Dar se vede că nu sună deloc. Ieri a fost proclamată la UMP, victoria lui Jean François Copé. După cum merg lucrurile în Hexagon, Hollande nu va mai avea parte de un nou mandat, aşa că victoria din 2017 îi va revni candidatului dreptei, care în mod natiral ar trebui să fie Copé. Iar la el chiar ar trebui să avem ceva trecere, deoarece bunicului lui, doctorul Marcu Hirs Copelovici, este născut la Iaşi, unde a şi practicat medicina şi de unde a fugit în timpul prigoanei legionare. Aşadar, poate va străluci puţin soarele şi pe uliţa noastră din Franţa, peste cinci ani!

 

 

 

Posted on
by

Deja s-a declanşat campania de publicitate pentru cumpărături a perioadei care, înainte de 89, în România, se numea Luna Cadourilor. Am văzut, pe alocuri, în media occidentală (y compris americană) anunţat Sezonul festiv. Deci, nici măcar Luna cadourilor, Sărbătorile de iarnă, ci, pur şi simplu, Sezonul Festiv. Adică o perioadă destul de vagă în care vor avea loc nişte festivităţi pe ici, pe colo. Orice, numai nu Crăciun! Ni se tot spune că populaţia care sărbătoreşte Crăciunul poate deranja minorităţile care nu sărbătoresc aşa ceva. Se uită unii la noi pe geam şi văd lumini, aud cîntece religioase şi se simt excluşi. Cam asta e ideea. În mintea corecţilor politici Crăciunul este sărbătoarea colonistului, a omului alb care exploatează restul lumii. Deci, să-i retezăm sărbătoarea asta anacronică fratelui creştin. Să nu-l lăsăm să anunţe în public bucuria pentru Naşterea Domnului. Iar asta se face mai mai multe căi. Am scris, acum ceva vreme despre o maimuţăreală de sărbătoare aici. Acum văd că, încet-încet, simbolistica de Crăciun este atacată cu pinguini. Nimic de zis, pinguinii îmi sînt super-simpatici (sînt vieţuitoarele cu cea mai mare fidelitate de cuplu, mi s-a spus), dar n-au nimic de-a face cu sărbătoarea Crăciunului, aşa cum Iepuraşul e străin, totuşi, de Învierea lui Isus! Nu ştiu dacă şi în cazul sărbătorilor altor religiii are cineva curajul să deturneze sensul religios. Doar creştinii, după ce a fost atacaţi cu reni de Crăciun, au întors obrazul şi pentru pinguini!

UPDATE Trebuie neapărat evocat, în acest context, episodul genial din Seinfeld în care Kramer inventează o nouă sărbătoare: Festivus!

sursă foto

Posted on
by

Perdeaua de fum ridicată de guvernanţii francezi pentru a abate atenţia de la starea economică (promisiunile electorale se întorc în chip de bumerang!) este legea căsătoriilor Gay, ca prim pas pentru adopţiile în cuplurile homosexuale. De ce avea nevoie Franţa chiar acum de această lege? Pentru că e una dintre puţinele promisiuni electorale care le-ar sta socialiştilor în putinţă. Sau care au crezut ei că le-ar sta în putinţă. pentru că după reacţiile francezilor normali, ieşiţi în stradă contra acestei legi, mi-e greu să cred că se va adopta prea curînd. Preţul de imagine (şi aşa şifonată) ar fi prea mare pentru Hollande şi ai lui. Reacţiile din stradă nu vin de la fundamentalişti religioşi (catolicii francezi sînt destul de light înatitudini, în general), ci de la oameni banali, normali, pe de o parte, şi de la formaţiuni politice care apără valorile, tradiţia, complexitatea fiinţei umane. Fraza din titlul acestei postări îi apaţine profesorului doctor Pierre Lévy-Soussan, psiholog şi psihiatru, specialist în adopţii. Cardinalul Philippe Barbarin, o figură luminoasă, deschisă a bisericii catolice franceze a spus la o emisiue de radio: “După asta vor să legalizeze cupluri de trei sau de patru. Iar apoi, într-o zi, poate că şi interdicţia incestului va cădea”. Într-o discuţie publicată de l’Express, prelatul susţine că “Mariajul pentru toţi nu e pentru toţi (…) Un guvern are drept misiune să ea de lucru unui mare număr de oameni, să construiască şcoli, spitale, drumuri.Nu să decreteze că un bărbat şi o femeie sînt asta, sau căsătoria e asta” Ei, bine, actualul guvern francez nu prea e în stare să dea oamenilor de lucru, aşa că s-ar apuca să definească ce e aia o căsătorie. “Nu e de lucru pentru toţi, stimaţi cetăţeni, dar vă dăm căsătorie pentru toţi!”